După cum informează Știrile Pro TV, ziua de 29 iunie constituie un reper major atât în calendarul ortodox, cât și în cel popular, marcând prăznuirea Sfinților Apostoli Petru și Pavel.

Data de 29 iunie reprezintă un moment de maximă importanță pentru tradiția românească, fiind cunoscută în zona rurală sub denumirea de „Sânpetru de Vară” și desemnând mijlocul verii agrare, odată cu începerea secerișului. În plan religios, prăznuirea celor doi apostoli amintește de martiriul lor la Roma, sub împăratul Nero, aceștia fiind venerați ca piloni ai Bisericii.

În folclorul românesc, sărbătoarea integrează o serie de observații meteorologice și superstiții legate de productivitatea ogoarelor. Astfel, lipsa precipitațiilor în această zi a fost interpretată istoric drept un semn favorabil pentru recolta de grâu, sugerând o perioadă propice pentru activitățile agricole. Din contră, prezența furtunilor sau a grindinei era privită ca un pericol, fiind corelată cu posibile pagube în livezi și lanuri.

Există o serie de interdicții respectate cu strictețe în această zi pentru a asigura protecția gospodăriei: este evitată munca pe câmp, dar și anumite activități casnice, cum ar fi torcerea sau igiena domestică intensă. De asemenea, consumul primelor mere din sezon este restricționat până când acestea sunt oferite ca pomană, act care onorează memoria strămoșilor.

Ziua de Sânpetru poartă și denumirea de „Moșii de Sânpetru”, prilej cu care se practică datul de pomană – alimente, colaci sau apă – ca gest de recunoștință și respect față de cei trecuți în neființă. Aceste tradiții subliniază modul în care comunitățile rurale au corelat istoric succesiunea anotimpurilor cu rânduielile creștine, căutând constant echilibrul între muncă și protecția divină a recoltelor.