Biserica Ortodoxă o prăznuiește în fiecare an, la data de 14 octombrie, pe Sfânta Cuvioasă Parascheva. Considerată ocrotitoarea Moldovei, aceasta este venerată de credincioși atât din România, cât și din alte țări cu biserici de rit oriental. Moaștele sale, un important obiect de cult, se găsesc la Catedrala Mitropolitană din Iași.
Originară din satul Epivata, Tracia, Parascheva a trăit în secolul al XI-lea, provenind dintr-o familie creștină înstărită. Încă de mică, a fost crescută în spiritul credinței, participând frecvent, alături de mama sa, la slujbele oficiate la biserica Preacuratei Născătoare de Dumnezeu.
Un moment decisiv în viața sa a avut loc la vârsta de 10 ani, când, în timpul unei slujbe, a fost profund impresionată de un citat din Evanghelie: „Cel ce voiește să vină după Mine, să se lepede de sine și să ridice crucea sa și să urmeze Mie” (Luca 9, 23). Aceste cuvinte au determinat-o să aleagă o viață dedicată renunțării și sacrificiului.
Urmând acest îndemn, tânăra Parascheva și-a dăruit hainele unui sărac și, la îndrumarea unor viețuitori pioși, s-a retras în pustietate. A petrecut cinci ani la Mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea, după care a plecat spre Țara Sfântă, cu intenția de a-și petrece acolo tot restul vieții.
După o perioadă, a călătorit prin Constantinopol și s-a întors în satul natal, Epivata, unde a trăit în anonimat până la moarte. Fiind necunoscută de localnici, a fost înmormântată ca o străină, sfințenia sa fiind recunoscută abia mai târziu.
Sărbătoarea de pe 14 octombrie este însoțită de numeroase tradiții și superstiții, în special în mediul rural. Se aprind focuri pentru a alunga spiritele rele, iar ciobanii încearcă să prezică asprimea iernii care urmează. Conform credinței populare, dacă oile dorm îngrămădite, iarna va fi grea, iar dacă stau răsfirate, va fi una blândă.
În această zi se fac și praznice pentru pomenirea celor adormiți și se împart ofrande. Totodată, gospodarii își pregătesc proviziile și cojoacele pentru sezonul rece. O superstiție meteorologică spune că vremea de Sfânta Parascheva se va menține până la Sfântul Dumitru și va influența toate sărbătorile importante din an.
Tradiția populară interzice munca în această zi de sărbătoare, considerându-se că cei care nu respectă interdicția pot atrage necazuri în familie și la locul de muncă. Sfânta Parascheva este văzută ca protectoare a familiei, iar ziua sa este dedicată rugăciunii, smereniei și meditației pentru mântuire.
De asemenea, se spune că zgârcenia în această zi atrage pagube materiale și sărăcie. Oamenii sunt îndemnați să fie generoși, să ajute persoanele nevoiașe și să împartă alimente precum covrigi, lipii, must nou și vin roșu. Se crede că cei care fac pomană vor avea parte de belșug pe parcursul întregului an.