Pregătirile pentru cea mai importantă sărbătoare a creștinătății, Învierea Domnului, încep în anul 2026 la date diferite, în funcție de calendarul fiecărei confesiuni. Astfel, creștinii catolici vor celebra Paștele pe 5 aprilie, în timp ce pentru ortodocși sărbătoarea va avea loc pe 20 aprilie 2026. Această diferență de calendar determină, în mod direct, și momentele în care credincioșii încep Postul Mare.
Conform datelor centralizate de redactia.ro, credincioșii ortodocși vor intra în Postul Paștelui pe data de 23 februarie 2026. Perioada de abstinență debutează imediat după Duminica Izgonirii lui Adam din Rai și se va încheia în Sâmbăta Mare, chiar înainte de slujba Învierii.
În viziunea ortodoxă, această etapă nu este doar o restricție alimentară, ci un proces de purificare interioară prin spovedanie, rugăciune și acțiuni caritabile. ÎPS Laurențiu, Mitropolitul Ardealului, subliniază dimensiunea spirituală a acestei perioade, explicând că „Postul Mare trezește în suflet o formă de tristețe blândă și vindecătoare, o stare de pocăință care îl apropie pe om de Hristos”. Acesta subliniază importanța corelării postului trupesc cu cel sufletesc, „această luptă interioară fiind una aducătoare de biruință și bucurie duhovnicească”.
Un moment de maximă importanță în acest parcurs este Vinerea Mare, zi dedicată amintirii răstignirii și morții Mântuitorului Iisus Hristos. Această zi este trăită prin post aspru și rugăciune, fiind un timp al reculegerii profunde în fața jertfei divine.
Pentru comunitatea catolică, Postul Mare începe mai timpuriu, pe 18 februarie 2026, odată cu Miercurea Cenușii. Această zi marchează debutul simbolic al drumului către pocăință și întoarcerea către divinitate.
În timpul slujbelor catolice de Miercurea Cenușii, preoții fac semnul crucii cu cenușă pe fruntea credincioșilor, rostind: „Amintește-ți că ești pământ și în pământ te vei întoarce”. Ritualul, care își are rădăcinile în primele secole ale creștinismului, servește drept reamintire a fragilității umane și a nevoii de convertire spirituală.
Postul Mare se întinde pe parcursul a 40 de zile, cifră ce amintește de perioada petrecută de Iisus în pustiu. Patriarhul Daniel explică faptul că postul nu reprezintă o serie de interdicții, ci „o școală a libertății spirituale, un exercițiu al iubirii față de Dumnezeu”. Preafericirea Sa menționează, totodată, că „postul fără rugăciune își pierde esența, deoarece adevărata jertfă presupune apropierea sufletească de Dumnezeu”.
În calendarul ortodox, primele șase sâmbete din acest interval sunt dedicate pomenirii celor decedați. Din punct de vedere alimentar, produsele de origine vegetală consumate în această perioadă sunt denumite simbolic în tradiția bisericească drept „hrană cu lumină”.
Pe parcursul Postului Paștelui din 2026, calendarul creștin-ortodox cuprinde două zile de sărbătoare în care se acordă dezlegare la pește. Prima este pe 25 martie, de Buna Vestire, iar cea de-a doua pe 5 aprilie, cu ocazia Duminicii Floriilor.
Ziua de 5 aprilie, care marchează intrarea lui Iisus în Ierusalim, face trecerea către Săptămâna Patimilor și este considerată un moment de speranță. Aceste excepții alimentare au rolul de a menține echilibrul dintre trup și suflet, pregătind credincioșii pentru sărbătoarea Învierii, când salutul tradițional „Hristos a Înviat!” va marca simbolic biruința asupra morții.