Numărul total al persoanelor care au beneficiat de pensii de serviciu în luna februarie 2026 a ajuns la 11.898, conform informațiilor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) și documentate de HotNews.ro, care citează agenția Agerpres. Statisticile indică faptul că majoritatea acestor beneficiari sunt foști magistrați, iar 7.863 de persoane din totalul menționat primesc o parte din venit în baza criteriului de contributivitate, prin bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS).
Cea mai mare valoare a pensiei medii de serviciu s-a înregistrat în rândul procurorilor și judecătorilor, atingând suma de 25.488 lei. Această categorie este reglementată de Legea 303/2022 și numără 5.820 de beneficiari. Din suma medie încasată de aceștia, 7.534 lei reprezintă componenta bazată pe contributivitate, în timp ce diferența de 22.374 lei este acoperită direct din bugetul de stat.
Datele oficiale ale CNPP oferă detalii și despre alte categorii profesionale care primesc astfel de venituri:
– Personalul aeronautic civil navigant profesionist: 1.333 de pensionari, cu o pensie medie de 13.111 lei, din care 8.067 lei provin de la bugetul de stat.
– Curtea de Conturi: 688 de beneficiari, cu o medie de 10.478 lei (2.550 lei din bugetul de stat).
– Personalul auxiliar al instanțelor și parchetelor: 2.401 persoane, cu o pensie medie de 7.207 lei (4.448 lei de la bugetul de stat).
– Corpul diplomatic și consular: 786 de beneficiari, cu o pensie medie de 7.002 lei (3.052 lei de la bugetul de stat).
– Funcționari publici parlamentari: 870 de persoane, cu un venit mediu de 6.250 lei (3.558 lei suportați de stat).
Contextul legislativ privind pensiile magistraților a suferit modificări recente, după ce Nicușor Dan a promulgat noua lege care impune creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani pe parcursul următorilor 15 ani. De asemenea, noile reguli prevăd că pensia nu poate depăși pragul de 70% din indemnizația netă încasată în ultima lună înainte de retragerea din activitate.
Aceste măsuri, inițiate de Guvernul Bolojan, au stârnit controverse majore în sistemul judiciar și au fost contestate de Înalta Curte de Casație și Justiție. Totuși, după o perioadă de analiză și mai multe amânări, Curtea Constituțională a stabilit că actul normativ respectă legea fundamentală.