Consumul de mezeluri în România este ridicat, statisticile recente indicând că șapte din zece români le includ în meniul săptămânal. Lunar, consumul mediu pe cap de locuitor depășește un kilogram de produse precum salam, parizer, crenvurști sau cârnați. Problema principală nu este volumul consumat, ci calitatea ingredientelor, care, conform testelor de laborator, este adesea precară.
Calitatea multor produse de tip mezeluri de pe piață este scăzută, rețeta acestora incluzând frecvent apă, grăsime, zgârciuri și o listă extinsă de aditivi, în detrimentul cărnii. Astfel de produse pot avea efecte negative asupra sănătății.
Această situație este favorizată de o legislație permisivă, ordinul care reglementează comercializarea produselor din carne nefiind actualizat din anul 2006. Acest cadru legal le permite producătorilor să pună pe rafturi produse care conțin o cantitate redusă de carne, uneori cu o combinație de ingrediente considerate îngrijorătoare.
Un studiu recent a relevat că un platou format din crenvurști, salam, parizer, șuncă și mititei poate conține peste 120 de aditivi alimentari (E-uri). Parizerul, un produs popular, s-a dovedit a fi unul dintre cele mai slabe calitativ în urma analizelor de laborator.
„Cele trei probe de parizer aduse ne demonstrează faptul că parizerul este un produs ieftin. Raportul de zgârciuri la carne. Avem puţină carne. Cel mai scump ingredient este pus cât se poate de puţin. În rest, avem emulsie de şoric, avem apa, alte ingrediente non-carnate. Nu este o neconformitate legată de siguranţă alimentară, este o neconformitate care ne afectează regimul nutriţional şi buzunarul”, a declarat Alexandru Cîrîc, director ICA.
O situație similară se înregistrează și în cazul crenvurștilor. Testele de laborator au arătat că și la aceste produse carnea, care ar trebui să fie ingredientul principal, se găsește în cantități foarte mici.
„Era şi o glumă mai veche despre salamul cu cal şi pui al cărui ingrediente erau – un cal şi un pui. Cam la fel sunt şi aceşti crenvurşti cu pui, au puţin pui în ingrediente. Dar mai au si altceva, au un conţinut mare de calciu. Ne face pe noi să credem, deşi nu e declarat pe eticheta, avem carne dezosată mecanic. Şoricul în sine nu e o sursă de calciu. Emulsia e şoric de proastă calitate, poate conţine resturi de os sau de zgârciuri, care pot aduce calciu în emulsie”, a mai spus Alexandru Cîrîc.
Analizele de laborator au indicat probleme similare și la șunca de Praga. În total, din cele nouă probe de parizer, crenvurști și șuncă de Praga care au fost supuse testelor, trei au fost declarate neconforme.