Conform unui raport publicat de Salvați Copiii, 33,8% dintre copiii din România se confruntau în 2024 cu riscul de sărăcie sau excluziune socială. Cifra depășește semnificativ media europeană, care se situează la 24,2%, scrie antena3.ro.
Discrepanțele sunt și mai pronunțate în mediul rural, unde rata sărăciei în rândul copiilor atinge aproape 42%. Nivelul de educație al părinților este un factor determinant: riscul ajunge la 75,8% pentru copiii ai căror părinți au un nivel redus de școlarizare, în contrast cu doar 5,9% în cazul celor cu părinți absolvenți de studii superioare.
Cu aceste date, România se plasează pe locul al treilea în Uniunea Europeană în ceea ce privește sărăcia infantilă, fiind depășită doar de Bulgaria (35,1%) și Spania (34,6%). La polul opus se află țări precum Slovenia (11,8%), Cipru (14,8%) și Cehia (15,4%). Problema s-a agravat în ultimii cinci ani, numărul copiilor săraci crescând la nivel european cu aproape 450.000 între 2019 și 2024.
La nivelul întregii Uniuni Europene, datele Eurostat analizate de Salvați Copiii indică faptul că aproape unul din patru copii, adică 19,5 milioane, este expus riscului de sărăcie sau excluziune socială. Raportul a fost prezentat în cadrul dezbaterii „Sărăcia copiilor – un cost pe care Europa nu şi-l poate permite”, eveniment găzduit de Parlamentul European și organizat de eurodeputatul Victor Negrescu, în colaborare cu Salvați Copiii. La dezbatere a participat și comisarul european Roxana Mînzatu.
În România, 1,25 milioane de copii trăiesc în condiții precare, iar riscul de sărăcie este cu șapte puncte procentuale mai mare în rândul minorilor comparativ cu populația adultă. Un studiu efectuat de Salvați Copiii România în vara anului 2025 relevă că aproape 60% dintre familiile vulnerabile nu pot acoperi cheltuielile școlare fără ajutor, procent care urcă la 87% în cazul familiilor în sărăcie extremă.
Grupurile cele mai vulnerabile sunt copiii de etnie romă (78%), cei din zonele rurale (41,7%), cei care provin din familii cu mulți membri (50,9%) sau din familii monoparentale (36,5%). De asemenea, mai puțin de o treime dintre familiile de refugiați din Ucraina reușesc să își acopere nevoile de bază.
Raportul identifică printre cauzele principale ale acestui fenomen investițiile publice insuficiente. România alocă 12,8% din PIB pentru protecție socială, 3,3% pentru educație și 4,7% pentru sănătate, procente situate mult sub media europeană. Alte probleme menționate sunt colectarea deficitară a datelor despre grupurile vulnerabile și lipsa de predictibilitate a fondurilor bugetare și europene, care afectează continuitatea programelor de sprijin.
„Datele arată, o dată în plus, că vulnerabilităţile socio-economice se transmit de multe ori de la o generaţie la alta, iar veriga principală prin care aceste dezavantaje se propagă este educaţia, atât sub aspectul participării, cât şi sub aspectul relevanţei/calităţii. Este crucială incluziunea educaţională a tuturor copiilor vulnerabili, dar ca parte a unor politici sociale integrate, care să-i sprijine activ pe copii şi pe părinţii acestora. Sărăcia ucide educaţia”, a afirmat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii România.
Deși Uniunea Europeană și-a stabilit în 2019 obiectivul de a reduce cu cinci milioane numărul copiilor afectați de sărăcie până în 2030, tendința din perioada 2019-2024 a fost de creștere, nu de scădere.
„Sărăcia unui copil nu este o statistică, este un eşec colectiv. Astăzi, aproape 1 din 4 copii din Uniunea Europeană trăieşte în risc de sărăcie sau excluziune socială. Europa nu îşi mai poate permite să trateze lipsa de investiţii în copii ca pe o opţiune bugetară, ci trebuie să o vadă ca pe o urgenţă morală şi economică”, a declarat Victor Negrescu, vicepreşedinte al Parlamentului European.
În același context, comisarul european Roxana Mînzatu a adăugat: „Investiţia în copii nu este o cheltuială, ci o datorie morală şi cea mai înţeleaptă decizie economică pentru viitorul nostru comun. Noua Strategie europeană de combatere a sărăciei trebuie să abordeze cauzele profunde ale inegalităţii: nu putem scoate copiii din sărăcie atâta timp cât părinţii lor trăiesc în sărăcie”.
Raportul subliniază că sărăcia infantilă reprezintă un cost economic major pentru societate. La nivelul statelor membre OECD, pierderile economice cauzate de acest fenomen sunt estimate la 3,4% din PIB, ca urmare a productivității scăzute, a participării reduse pe piața muncii și a problemelor de sănătate pe termen lung.
„Acestea ne demonstrează că măsurile de intervenţie nu trebuie doar să atenueze sărăcia existentă, ci şi să aibă în vedere întreruperea acestui cerc vicios inter-generaţional. Europa trebuie să trateze sărăcia în rândul copiilor nu ca pe o statistică, ci ca pe o injustiţie care poate fi corectată”, se specifică în documentul citat.