Disputele succesorale reprezintă o problemă recurentă în România, în special atunci când copiii descoperă, după decesul părinților, că bunuri imobile importante au fost transferate prin contracte de vânzare-cumpărare către un singur frate. Un caz recent, analizat de experții de pe platforma avocatnet.ro și preluat de noutati.info, pune în lumină complexitatea legală a acestor tranzacții făcute în timpul vieții părinților.
Situația a fost expusă de un bărbat care a aflat, după moartea tatălui său, că sora sa a devenit proprietara casei părintești. Acesta a explicat că a investit sume considerabile în imobilul respectiv în timp ce lucra în străinătate și a ridicat semne de întrebare cu privire la discernământul tatălui său, care avea 87 de ani și fusese imobilizat la pat în ultimii ani de viață. „Dacă părinții, în timpul vieții, i-au vândut casa surorii și eu nu am știut decât după moartea lor, mai am vreun drept? Sau trebuie să o dau în judecată pe sora mea?”, a fost întrebarea adresată specialiștilor.
Juriștii care au evaluat speța pentru avocatnet.ro arată că un răspuns cert depinde de o serie de factori esențiali, cum ar fi natura reală a contractului (vânzare-cumpărare sau întreținere), dacă prețul a fost achitat efectiv și dacă mai existau alte bunuri în patrimoniul defunctului. Conform Codului Civil, deși părinții au libertatea de a dispune de bunurile lor, legea protejează moștenitorii rezervatari prin instituția rezervei succesorale, care împiedică exheredarea totală a acestora.
În instanță, un astfel de contract poate fi contestat dacă există suspiciuni că tranzacția este, în realitate, o donație deghizată. Dacă judecătorul stabilește că prețul nu a fost plătit, actul poate fi recalificat ca donație, iar bunul poate fi readus în masa succesorală pentru a respecta cota minimă cuvenită fiecărui urmaș.
Un aspect critic în aceste procese este acceptarea moștenirii în termenele legale. „Problema este că, dacă nu ați acceptat moștenirea, orice acțiune pentru desființarea acelui contract poate fi blocată prin invocarea excepției lipsei de interes”, a avertizat un expert citat de noutati.info. Totuși, dacă ceilalți moștenitori nu contestă dreptul de a succeda, procedura poate continua.
Pe lângă calea anulării contractului, persoana vătămată are posibilitatea de a solicita recuperarea investițiilor financiare făcute în imobil. „Puteți cere recuperarea investiției dumneavoastră (trebuie să dovediți cu extrase bancare, facturi, chitanțe, martori, expertiză tehnică etc.)”, au precizat specialiștii. De asemenea, istoricul proprietății este vital: dacă imobilul a fost bun propriu al tatălui sau a aparținut și mamei decedate anterior, cotele succesorale se modifică substanțial.
În ciuda instrumentelor juridice disponibile, experții recomandă medierea și soluționarea amiabilă în interiorul familiei. „Încercați totuși să vă împăcați cu sora dumneavoastră. Relația cu sora valorează mult mai mult decât orice zid de cărămidă”, menționează sursa citată, subliniind importanța onorării memoriei părinților dincolo de mizele materiale.