Comisia Europeană solicită Guvernului României să ia măsuri pentru a acoperi impactul bugetar suplimentar al noii legi a salarizării, după ce estimarea costurilor a crescut de la circa 8 miliarde de lei la aproape 12 miliarde de lei. Printre variantele menționate se află extinderea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) asupra pensiilor, potrivit capital.ro.

Există o diferență de aproximativ 4 miliarde de lei pe care Executivul trebuie să o acopere prin măsuri compensatorii. Comisia Europeană recomandă ca aceste măsuri să fie adoptate odată cu legea salarizării sau înainte ca aceasta să intre în vigoare.

În prezent, pensionarii cu venituri din pensii care depășesc 3.000 de lei plătesc CASS pentru suma ce depășește acest prag, măsura fiind prevăzută până la data de 31 decembrie 2027. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a precizat că decizia privind o eventuală prelungire aparține autorităților române, nu Bruxelles-ului.

„Ce vă pot spune este că în acest an deficitul la Casa de Asigurări de Sănătate a scăzut simţitor ca urmare a acestor măsuri, că în lipsa acestora am fi avut un deficit semnificativ, din înţelegerea mea, de circa 4 miliarde de lei, ăsta este, de fapt, efectul măsurilor despre care vorbim acuma şi cu siguranţă va fi analiza Ministerului de Finanţe”, a declarat Dragoș Pîslaru la B1 TV.

„Dacă şi cum ar trebui să prelungească ceva. Dar în niciun caz nu ne spune Bruxelles-ul ce trebuie să facem noi cu bugetul Casei de Asigurări de Sănătate”, a adăugat ministrul interimar al Muncii.

Pe lângă acoperirea costurilor suplimentare, experții europeni au semnalat o discrepanță de aproximativ un miliard de lei între calculele financiare și textul proiectului de lege. Această diferență vizează salariile din domeniul sănătății, autoritățile fiind nevoite să stabilească impactul financiar exact înainte de aplicarea majorărilor.

Valoarea de referință din legea salarizării a fost redusă la 4.000 de lei la solicitarea Ministerului Finanțelor. Aceasta urmează să ajungă la 4.100 de lei la rectificarea bugetară, nivel care fusese luat în calcul inițial.

Comisia Europeană a mai cerut un calendar clar pentru plata arieratelor datorate magistraților. De asemenea, ministrul Pîslaru a dat asigurări că proiectul conține mecanisme de protejare a veniturilor și că nu se pune problema diminuării acestora.