Sistemul de pensii din România se pregătește pentru o serie de transformări majore programate pentru anul 2026. Aceste modificări, deja adoptate sau în curs de implementare, vor influența direct algoritmul de calcul al veniturilor, valoarea sumelor încasate la finalul carierei și, implicit, venitul net de care vor beneficia pensionarii.

Modificări în calculul vechimii în muncă

O schimbare fundamentală vizează modul în care Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) va raporta perioadele de activitate. Începând cu 2026, zilele lucrate efectiv vor fi transformate în zile calendaristice, aspect ce va influența stagiul de cotizare în sistemul public.

Deși autoritățile susțin că noua metodă urmărește uniformizarea și corectitudinea calculului, măsura ar putea fi dezavantajoasă pentru anumite categorii de salariați. Persoanele care au avut cariere cu întreruperi sau au activat în domenii cu regim de muncă atipic s-ar putea trezi cu o vechime recalculată în minus, ceea ce va diminua cuantumul pensiei finale.

Impozitarea și reținerea CASS din 2026

Veniturile pensionarilor vor fi afectate și de noi reglementări fiscale. Conform datelor centralizate de Redactia.ro, din 2026 se va aplica contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru pensiile care depășesc pragul de 3.000 de lei.

Mecanismul de reținere vizează doar suma care excede acest plafon. De exemplu, pentru o pensie de 4.000 de lei, cota de 10% CASS se va aplica asupra diferenței de 1.000 de lei, ceea ce înseamnă o diminuare a sumei încasate efectiv de către pensionar. Această măsură este văzută ca o presiune suplimentară asupra puterii de cumpărare, în contextul creșterii generale a prețurilor.

Noi reguli pentru Pilonul II: Retrageri limitate

Schimbări importante apar și în zona pensiilor private obligatorii. Din 2026, beneficiarii Pilonului II nu vor mai putea accesa integral suma acumulată în conturi la momentul pensionării.

Noua legislație limitează retragerea imediată la maximum 30% din capitalul acumulat. Restul banilor vor fi distribuiți sub formă de plăți lunare eșalonate pe o perioadă extinsă. Autoritățile motivează această decizie prin necesitatea de a asigura sustenabilitatea sistemului și de a preveni epuizarea rapidă a resurselor de către beneficiari, deși măsura reduce flexibilitatea financiară a viitorilor pensionari.

Categoriile de români care riscă diminuarea veniturilor

Analiza noilor reglementări indică mai multe grupuri vulnerabile în fața reformelor din 2026:

• Pensionarii cu venituri de peste 3.000 de lei, care vor plăti contribuții de sănătate pentru suma ce depășește acest prag.
• Contribuabilii de la Pilonul II care intenționau să utilizeze integral economiile imediat după retragerea din activitate.
• Persoanele cu stagii de cotizare fragmentate, care pot fi dezavantajate de conversia zilelor de muncă în zile calendaristice.
• Beneficiarii de pensii speciale (ex. magistrații), vizați de reformele structurale care prevăd creșterea vârstei de pensionare sau plafonarea cuantumului.
• Românii pensionați în străinătate care încasează drepturile bănești în țară, supuși noilor reglementări fiscale și de CASS.

Contextul reformelor: Deficitul structural

Aceste ajustări fac parte dintr-un plan mai larg de echilibrare a finanțelor publice. România se confruntă cu un deficit structural în sistemul public, unde contribuțiile angajaților actuali nu mai acoperă integral necesarul pentru plata pensiilor aflate în plată. Prin aceste măsuri, statul urmărește o gestionare mai riguroasă a fondurilor și o predictibilitate crescută a sistemului pe termen lung, chiar dacă acest lucru implică restricții sau venituri nete mai mici pentru beneficiari.