Guvernul german, condus de cancelarul Friedrich Merz, pregătește o măsură prin care pensionarii care aleg să rămână în câmpul muncii vor beneficia de o scutire de impozit pentru venituri de până la 2.000 de euro pe lună. Inițiativa, menită să combată deficitul de forță de muncă și să stimuleze economia, ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie, cu un cost anual estimat la 890 de milioane de euro, conform unui proiect de lege consultat de Financial Times.
Cunoscut sub numele de „planul de pensie activă”, acest proiect reprezintă o promisiune din campania electorală a lui Merz și urmează să fie aprobat miercuri de coaliția de guvernare. Măsura este o componentă a unei „toamne a reformelor” și vizează atenuarea efectelor îmbătrânirii populației, într-un context în care economia germană se confruntă cu o criză de muncitori calificați după trei ani de stagnare.
„Piața muncii din Germania se confruntă cu provocări structurale ca urmare a schimbărilor demografice. Baby boomers vor ieși treptat la pensie în următorii ani, iar numărul tinerelor persoane care intră pe piața muncii este tot mai mic. Acest lucru duce la o penurie de muncitori calificați în multe industrii”, se precizează în documentul legislativ.
Deși munca după pensionare este deja permisă în Germania, autoritățile de la Berlin doresc să o facă mai atractivă prin stimulente fiscale. O strategie similară a fost adoptată în Grecia, unde, după ce s-a permis pensionarilor să-și păstreze pensia integrală și să plătească un impozit redus de 10% pe veniturile suplimentare, numărul acestora a crescut de la 35.000 în 2023 la peste 250.000 în septembrie, potrivit datelor Ministerului Muncii de la Atena.
Germania se confruntă cu provocări demografice majore, estimându-se că 4,8 milioane de angajați, reprezentând 9% din forța de muncă, se vor pensiona până în 2035. Conform datelor OECD, Germania are una dintre cele mai scurte perioade medii de muncă, în timp ce ponderea angajaților cu normă parțială, în special femei, s-a dublat, ajungând la 30% din totalul forței de muncă.
Proiectul de lege menționează că măsura va contribui la „păstrarea experienței și cunoștințelor în companii pentru o perioadă mai lungă”, va crește rata de ocupare și va genera venituri mai mari pentru stat. Atât angajații, cât și angajatorii vor achita contribuții sociale pentru aceste salarii, sprijinind astfel sistemele de sănătate și de pensii.
Estimarea guvernului privind pierderi fiscale de 890 de milioane de euro anual este considerată modestă de unii economiști. Institutul IW estimează că impactul bugetar ar putea ajunge la 1,4 miliarde de euro pe an, având în vedere că aproximativ 340.000 de lucrători ar fi eligibili pentru acest stimulent. Ministerul de Finanțe nu a comentat aceste cifre.
Criticii subliniază că guvernul menține în paralel stimulentele pentru pensionarea anticipată, posibilă de la vârsta de 63 de ani, în condițiile în care vârsta legală de pensionare este de 67 de ani. Holger Schmieding, economist-șef la Berenberg Bank, consideră că numărul beneficiarilor noii măsuri va crește în timp, iar efectele pozitive asupra economiei și contribuțiilor sociale „vor compensa costurile în 2-3 ani”.
„Este, de asemenea, un semn că societatea apreciază contribuția persoanelor mai în vârstă care decid să rămână și să contribuie”, a afirmat Schmieding, adăugând că măsura va avea „un efect psihologic pozitiv în timp”.