Mia Braia, cântăreață remarcabilă a perioadei interbelice, s-a afirmat printr-un talent vocal distinct și a lăsat o amprentă durabilă în muzica românească. Născută în 1911 la Craiova, ea a crescut într-un mediu încărcat de muzică, influențată de atmosfera din cârciuma tatălui său, Constantin Braia, loc frecventat de muzicanți renumiți precum Ion „Țache cobzarul“ și violonistul Nea Limbă.
Constantin Braia a recunoscut încă de timpuriu potențialul fiicei sale și a susținut-o financiar pentru a-și urma studiile muzicale la Conservatorul „Cornetti“ din Craiova. Aici, Mia Braia a beneficiat de îndrumarea unor profesori importanți, cum au fost compozitorul Ion Vasilescu și Jeny Ciolac, specializată în canto clasic, ceea ce a constituit fundamentul carierei sale artistice.
Inițial pregătită pentru o carieră în teatru, cu preferințe către tragedie, Mia Braia a debutat însă într-o comedie la restaurantul Minerva din Craiova, unde a atras atenția publicului prin vocea sa inconfundabilă. Ulterior, a devenit prim-solistă la Corul „Armonia“, consolidându-și astfel reputația în mediul artistic local.
Visul de a se perfecționa a determinat-o să se mute la București, unde și-a continuat studiile la Conservator și a devenit una dintre cele mai apreciate artiste ale timpului său.
Perioada comunistă a adus însă numeroase restricții și cenzură în domeniul cultural. Munca și albumele realizate de Mia Braia în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial au fost afectate, iar o parte dintre acestea s-au pierdut definitiv, diminuând astfel accesul publicului la o parte importantă din creația sa.
În 1960, în timpul unui turneu la Cluj-Napoca, Mia Braia a avut ocazia să se întâlnească cu Lucian Blaga, unul dintre cei mai importanți intelectuali și poeți români. În volumul său de amintiri, publicat în 1989 la New York, artista povestește cu admirație această întâlnire memorabilă.
La prezentare, Mia Braia s-a recomandat ca fiind cântăreață, ceea ce l-a surprins plăcut pe Blaga, care a răspuns cu un zâmbet plin de curiozitate. Dialogul care a urmat a permis schimbul de opinii asupra valorii cântecului de dragoste, pe care Mia Braia l-a comparat cu poezia metafizică a poetului. Lucian Blaga a subliniat însă importanța frumuseții spirituale, considerând-o superioară frumuseții exterioare, o reflecție ce a rămas adânc întipărită în memoria artistei.