Credincioșii îl prăznuiesc luni, pe data de 30 martie 2026, pe Sfântul Ioan Scărarul, o figură emblematică a creștinătății răsăritene, celebrat în plin Post Mare. Această zi este marcată de rânduieli stricte, fiind dedicată rugăciunii și milosteniei, în timp ce tradiția impune reținerea totală de la alcool și tutun.

Conform datelor publicate de România TV, ziua are o semnificație aparte în calendarele tuturor confesiunilor creștine, reprezentând a patra duminică din post pentru catolici și greco-catolici. Sfântul Ioan, supranumit și „Sinaitul”, a condus Mănăstirea Sinai în pragul secolului al VII-lea și a rămas în istorie pentru scrierea tratatului ascezic „Scara”, lucrare care descrie drumul spiritual către mântuire prin 30 de trepte ale virtuților.

Viața sa a fost marcată de o disciplină riguroasă. Intrat în mănăstire la vârsta de 16 ani, Ioan a petrecut două decenii sub îndrumarea starețului Martirie, urmate de încă 21 de ani de sihăstrie în pustiul Tola. Metoda sa de asceză era una subtilă: mânca din toate alimentele permise, însă în cantități extrem de mici, pentru a evita mândria postirii fără a cădea în patima îmbuibării.

Potrivit scrierii Viețile Sfinților, Sfântul Ioan a demonstrat o modestie ieșită din comun chiar și atunci când a fost ales egumen. Acuzat pe nedrept de unii călugări că ar vorbi prea mult din dorința de a fi admirat, el a ales să păstreze o tăcere desăvârșită timp de un an, demonstrându-și astfel umilința. Deși originile sale rămân incerte pentru unii cronicari, există opinii care îl identifică drept fiu al sfinților Xenofont și Maria, naufragiat pe coastele Palestinei în tinerețe alături de fratele său, unde au ales ulterior calea monahală.

Simbolistica „Scării Raiului” propusă de Sfântul Ioan include etape esențiale precum lepădarea de lume, ascultarea, pocăința, stăpânirea mândriei și, în final, atingerea iubirii și a desăvârșirii. În cadrul slujbelor de pe 30 martie, imnografia bisericească îl slăvește ca pe un „locuitor al pustiului și înger în trup”, rugăciunile fiind adresate pentru tămăduirea sufletelor și a trupurilor.

„Locuitor pustiului, înger în trup și de minuni făcător te-ai arătat, purtătorule de Dumnezeu, Părintele nostru Ioan. Cu postul, cu privegherea și prin rugăciune primind daruri cerești, tămăduiești pe cei bolnavi și sufletele celor ce aleargă la tine cu credință”, se arată în troparul dedicat sfântului.

Alături de Sfântul Ioan Scărarul, calendarul ortodox al zilei de 30 martie mai consemnează pomenirea Sfintei Euvula, mama Sfântului Pantelimon, a Prorocului Ioad, precum și a Sfântului Mucenic Zaharia cel Nou.