Iernile din ultimii ani au transformat confortul termic într-o provocare economică majoră pentru populație, mulți cetățeni fiind puși în situația de a alege între a suporta frigul sau a rămâne fără resurse financiare după achitarea utilităților. Conform unor analize realizate de Adevărul, presiunea pe bugetele familiilor va crește semnificativ în viitorul apropiat. „Vestea este că în ianuarie 2026 facturile la gaze vor fi cu până la 30% mai mari decât în ianuarie 2025”, a avertizat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).
Datele furnizate de expert arată că în luna ianuarie cantitățile de gaze utilizate în România de către consumatorii racordați la sistemele de distribuție au fost cu 18% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Deși volumele de gaze din depozitele de înmagazinare au crescut cu 11%, acest surplus de consum a fost acoperit în principal prin importuri, care au fost achiziționate la prețuri cu până la 40% mai mari. Situația reprezintă o schimbare față de ianuarie 2025, când România era net exportatoare de gaze.
Majorarea costurilor din facturile de la începutul anului 2026 are cauze multiple: aproximativ 20% din creștere este atribuită sporirii consumului, în timp ce restul de 5% provine din prețul ridicat al gazului importat pentru a susține sistemul în perioadele de ger. Dumitru Chisăliță a explicat că prețurile gazelor de import au fost chiar și cu 83% mai mari decât cele stabilite administrativ pentru producția internă. Gazele de import au oferit flexibilitatea necesară sistemului național, înregistrând o creștere a fluxurilor de aproape 500% față de media lunară, în timp ce producția autohtonă și gazele din depozite au avut o flexibilitate mult mai redusă.
Pentru mulți români, spune specialistul, încălzirea nu mai este un confort, ci o alegere între „să fie cald” și „să mai rămână bani”. „În practică însă, gerul nu are nevoie de aprobări. Gerul vă intră în pereți, în ferestre, în colțurile reci ale apartamentelor vechi și obligă centrală să muncească dublu. Și aici e marea problemă, când frigul devine mai intens, nu se schimbă doar temperatura de afară — se schimbă și comportamentul din casă”, a menționat președintele AEI. Acesta a adăugat că, în locuințele neizolate, factura pentru luna ianuarie 2026 poate crește cu 200–400 de lei, ceea ce reprezintă un stres financiar major în contextul salariilor stagnante.
O analiză comparativă a costurilor realizată de specialist indică scumpiri vizibile pentru toate tipurile de locuințe. La un apartament cu 2 camere, factura estimată urmează să crească de la 300 la 400 de lei, în timp ce la 3 camere costul urcă de la 350 la 455 de lei. Pentru apartamentele cu 4 camere, suma ajunge la 585 de lei față de 450 de lei anterior, iar în cazul caselor de 100–150 mp, cheltuielile cresc de la 600 la 780 de lei. „Și asta e doar media. Dacă stai într-un apartament „problemă” sau într-o casă mai veche, creșterea se simte ca o palmă”, a punctat Chisăliță.
Eficiența energetică deficitară a parcului rezidențial din România agravează situația, expertul subliniind că mii de blocuri pierd căldura „ca o sită”. Locatarii din apartamentele de pe colț, de la parter sau de la ultimul etaj sunt cei mai vulnerabili, plătind în facturi deficiențele de construcție. În acest context, recomandările de reducere a temperaturii interioare sub pragul de 19-20 de grade sunt considerate de specialist drept generatoare de disconfort sever.
„Când în casă ai 18°C, nu e doar frig. E disconfort, e umezeală, e oboseală. E copilul care face teme cu mâinile reci. E bunica cu două pături pe ea când doarme. E omul care muncește de acasă și tremură lângă laptop. Nu vorbim de „moft”. Vorbim de normalitate”, a precizat Dumitru Chisăliță în analiza publicată de sursa citată. Acesta a concluzionat că soluțiile reale rezidă în investiții pentru reabilitare termică, centrale de înaltă eficiență și protejarea reală a consumatorilor vulnerabili, nu în strategii de adaptare la frig.