Reprezentanții Ministerului Energiei au oferit clarificări după ce pe site-ul instituției a apărut, pentru scurt timp, un proiect de act normativ care viza plafonarea adaosului comercial practicat de furnizorii și traderii de energie. Documentul a fost ulterior retras, instituția invocând o eroare tehnică și precizând că scenariile analizate au scopul de a identifica soluții pentru scăderea facturilor cetățenilor.
„Ministerul Energiei a gestionat, pe parcursul mai multor luni, un proces amplu de analiză a mai multor scenarii menite să asigure prețuri mai mici la energie pentru toți românii. Aceste demersuri au fost fundamentate pe consultări constante cu toți actorii relevanți din piața de energie și integrarea propunerilor primite, în cadrul unui proces tehnic intern. Documentul postat temporar pe site a fost publicat ca urmare a unei erori materiale. Acesta a fost retras imediat ce situația a fost identificată, pentru a evita interpretări eronate”, a informat autoritatea, conform datelor centralizate de România TV.
Draftul de ordonanță de urgență propunea o intervenție directă a statului pe piață, stabilind praguri stricte pentru marja de profit. Mai exact, textul preciza că: „Adaosul comercial maxim permis este: a) maximum 3% pentru activitățile traderului de energie electrică și traderului de gaze naturale; b) maximum 5% pentru activitățile de furnizare a energiei electrice și gazelor naturale către clienții finali”. Această inițiativă apare în contrast cu recentele declarații ale lui Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, care susținea că piața post-liberalizare este funcțională și prețurile sunt în scădere.
În nota de fundamentare a proiectului, inițiatorii subliniau o discrepanță majoră între costurile de producție și prețurile achitate de consumatori. Documentul arată că, pe piața electricității, prețul mediu a crescut cu aproximativ 91% față de perioada 2020, în timp ce la gazele naturale majorarea depășește 100%, de la circa 97 lei/MWh la peste 196 lei/MWh în 2025.
Ministerul Energiei argumenta în document că aceste scumpiri nu sunt justificate de modificări în structura de producție a marilor companii precum Romgaz (care deține circa 52-53% din piață), OMV Petrom (33-34%) sau Hidroelectrica. „Dezechilibrul dintre evoluția prețurilor și fundamentele economice ale producției justifică necesitatea unei intervenții de reglementare orientate asupra componentei comerciale a prețului. Lipsa unui mecanism de control al marjelor permite apariția unor profituri necorelate cu costurile reale sau cu investițiile din sector, transferate direct asupra consumatorilor finali”, se arată în draftul citat.
Totodată, premierul Ilie Bolojan a anunțat recent o schimbare de strategie în privința gazelor naturale, precizând că liberalizarea totală a pieței nu se va mai produce la finalul lunii martie, ci se amână pentru anul 2027. Această decizie are ca scop protejarea populației printr-o perioadă de tranziție cu prețuri reglementate.
„Trebuie să facem pași pentru a elimina plafonarea, dar trebuie să protejăm și cetățenii României. Fiind un an greu este normal să luăm aceste măsuri, dat fiind că din 2027 vom avea noi resurse de gaze ceea ce ar trebui să ducă la o scădere a prețului gazelor. Asta înseamnă că anul 2027 ar fi un an mai potrivit pentru a face liberalizarea”, a declarat șeful Guvernului.
Dacă ar fi intrat în vigoare, ordonanța ar fi impus recalibrarea tuturor contractelor aflate în derulare la 1 aprilie 2026. Operatorii economici ar fi fost obligați să își ajusteze marjele comerciale pentru noile livrări, astfel încât să se încadreze în noile plafoane de 3% și 5%, fără a modifica tarifele reglementate sau a invoca alte costuri nerecunoscute.