Începând cu anul 2025, regulile privind dezmoștenirea în România continuă să fie un subiect de interes major, în special pentru cei care doresc să înțeleagă când și în ce condiții părinții pot exclude copiii din testament. Conform prevederilor Codului Civil, o persoană poate fi privată total sau parțial de moștenire prin testament, însă legea protejează o cotă parte din averea defunctului, numită rezervă succesorală, care trebuie să revină obligatoriu anumitor membri ai familiei.

Ce prevede legea despre dezmoștenire în 2025

Dezmoștenirea rămâne un subiect delicat, mai ales când părinții aleg să nu lase nimic moștenire copiilor lor din diverse motive. Codul Civil permite ca părinții să îi dezmoștenească pe copii, însă numai în situații excepționale și bine justificate. Rezerva succesorală este partea din moștenire care trebuie să revină, prin lege, copiilor, soțului sau soției supraviețuitoare, ori părinților defunctului, indiferent de conținutul testamentului. Astfel, chiar și în cazul în care un testament lasă întreaga avere altcuiva, rezerva succesorală nu poate fi ignorată.

În cazul copiilor, această rezervă reprezintă jumătate din partea pe care ar fi primit-o dacă testamentul nu ar fi existat.

Drepturile urmașilor dezmoșteniți și condițiile excluderii din moștenire

Orice persoană dezmoștenită poate contesta decizia în instanță. Legea oferă posibilitatea anulării testamentului sau impune respectarea cotei minime ce revine legal, respectiv rezerva succesorală. Pentru ca un copil să fie exclus de la moștenire, părintele trebuie să demonstreze existența unor fapte grave, prevăzute clar în lege, cum ar fi violența fizică asupra părintelui, neîngrijirea acestuia în momentele de nevoie sau alte infracțiuni grave comise împotriva lui.

În aceste cazuri, părintele trebuie să întocmească un testament autentic, la notar, în care să specifice motivele dezmoștenirii și faptele care au condus la această decizie.

Cu toate acestea, chiar dacă părinții pot decide cui să lase averea, ei nu pot elimina din drepturile legale partea rezervată copilului prin lege, adică rezervă succesorală, conform informațiilor publicate de BZI.ro.

Procedura succesiunii în cazul absenței testamentului

Succesiunea este procesul prin care moștenitorii dobândesc bunurile defunctului. În lipsa unui testament, moștenirea se acordă conform regulilor stabilite de lege, iar moștenitorii trebuie să urmeze procedura legală pentru a intra în posesia bunurilor.

Codul Civil definește clar categoriile de moștenitori, organizate pe clase:

• Clasa I – soțul supraviețuitor și descendenții (copiii defunctului, nepoții și generațiile următoare, fără limită de grad);
• Clasa a II-a și a III-a – ascendenții (părinții, bunicii și generațiile anterioare);
• Clasa a IV-a – colateralii până la gradul al patrulea inclusiv (unchi, mătuși, veri primari, frați și surori ai bunicilor defunctului).