Banca Națională a României a anunțat un nou maxim istoric pentru euro, de 5,2788 lei. Cotația este mai mare decât cea de marți, când moneda europeană a fost cotată la 5,2647 lei. Dolarul american s-a apreciat, la rândul său, până la 4,6265 lei.
Recordul anterior al euro fusese stabilit în prima săptămână din mai 2026, în contextul crizei politice provocate de căderea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură. Pe piața interbancară, moneda europeană urcase miercuri dimineață până la 5,2774 lei.
Cel mai slab curs al leului consemnat anterior fusese înregistrat pe 6 mai 2026, când BNR a anunțat o cotație de 5,2688 lei pentru un euro. Marți, 22 septembrie, cursul oficial al euro a fost de 5,2647 lei, față de 5,2649 lei luni.
Analistul economic Adrian Negrescu avertizează asupra efectelor prelungirii crizei politice. „Patru luni fără guvern: economia plătește nota de plată a orgoliilor politice”, spune acesta, atrăgând atenția că unul dintre cele mai mari riscuri este scăderea ratingului de țară.
„Ar fi sănătos ca cei care negociază acum viitorul guvernului să își pună o singură întrebare: merită ca, pentru un avantaj politic de moment, România să plătească ani de zile dobânzi mai mari, investiții pierdute și o reputație șifonată?”, se întreabă Negrescu.
Viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu afirmă că perspectivele economiei românești pentru acest an rămân rezervate sau chiar negative. „Economia României traversează în prezent o perioadă dificilă. Incertitudinile din mediul internațional s-au suprapus cu cele generate de situația politică și guvernamentală internă. În acest context, costul deciziilor economice crește, iar prudența și responsabilitatea trebuie să devină criterii esențiale în conduita politicilor economice”, a declarat acesta.
După creșteri economice de 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025, perspectivele pentru acest an se mențin rezervate sau chiar în teritoriu negativ, ceea ce ar însemna stagflație, spune viceguvernatorul BNR.
„Scăderea consumului și output-gap-ul puternic negativ pe parcursul acestui an semnalează tranziția către un nou model de creștere, care să nu mai fie bazat pe deficite și consum, iar investițiile să preia, mai puternic și durabil, rolul de driver al creșterii economice”, afirmă Cosmin Marinescu.
Adrian Negrescu consideră că fiecare săptămână fără guvern înrăutățește perspectiva economică și crește costurile pentru români. „Politicienii măsoară timpul în runde de negocieri. Economia îl măsoară în dobânzi, în investiții amânate, în firme închise și în oameni care pleacă. Pentru un lider de partid, încă o lună de consultări poate părea un detaliu tactic.
Pentru un antreprenor care așteaptă să știe ce taxe va plăti anul viitor, pentru o bancă care își evaluează riscurile sau pentru o agenție de rating care își pregătește raportul, aceeași lună poate schimba totul” a scris Negrescu, marți, pe pagina sa de Facebook.
Ca soluții pentru stabilitate, economistul a indicat un acord larg de guvernare sau o formulă minoritară susținută în Parlament. „Fiecare săptămână pierdută reduce spațiul de manevră și crește costul final. Ar fi sănătos ca cei care negociază acum viitorul guvernului să își pună o singură întrebare: merită ca, pentru un avantaj politic de moment, România să plătească ani de zile dobânzi mai mari, investiții pierdute și o reputație șifonată? Pentru că, spre deosebire de politicieni, economia nu mai are răbdare. Și nici timp”, a subliniat Negrescu.