Europa Occidentală a traversat cel mai fierbinte și mai secetos sezon estival din istoria măsurătorilor climatice, fenomenele extreme stabilind noi recorduri cu efecte directe asupra sănătății populației, arată o analiză a serviciului european Copernicus, citată de Tagesschau și preluată de Aktual24.ro.
La scara întregului continent, episoadele prelungite de arșiță au transformat această vară în a treia cea mai caldă monitorizată vreodată, pe fondul unei combinații fără precedent de caniculă, secetă severă și scăderi dramatice ale debitelor de apă.
În mai mult de jumătate din țările Europei de Vest s-au cumulat 17 zile în care mercurul din termometre a depășit pragul de 30 de grade Celsius. Cifra marchează un salt considerabil față de anul trecut, când s-au înregistrat doar șapte astfel de zile, și întrece vechiul maxim istoric din 2003, care numărase unsprezece zile caniculare.
Valoarea medie a temperaturii a urcat la 21,7 grade Celsius în vestul continentului, stabilind un record absolut de la debutul monitorizărilor oficiale. Această medie este cu 2,5 grade Celsius mai ridicată în comparație cu valorile de referință ale intervalului 1991–2020, depășind nivelul înregistrat în vara anului 2003.
Potrivit experților de la Copernicus, circa 52% din teritoriul european s-a aflat sub un stres termic clasificat drept „foarte sever”, corespunzător unei temperaturi resimțite de minimum 38 de grade Celsius. Acest context pune o presiune uriașă asupra organismului uman și sporește riscurile vitale, valorile extreme manifestându-se începând din luna mai și prelungindu-se pe tot parcursul lunii septembrie.
Lipsa cronică de precipitații a generat condițiile ideale pentru extinderea focarelor de vegetație. Cifrele furnizate de Sistemul European de Informare privind Incendiile Pădurii (EFFIS) arată că suprafețele mistuite de flăcări în spațiul comunitar, până la data de 2 septembrie, au fost aproape duble față de media obișnuită a intervalului 2006–2025.
Totodată, continentul s-a confruntat cu cele mai reduse debite ale râurilor și fluviilor din 1992 încoace, situații critice de navigație și alimentare fiind observate pe Rin și pe Dunăre, în vreme ce mările europene au raportat temperaturi anormal de mari.
În acest context, Samantha Burgess, manager de strategie climatică la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu, a arătat că aceste „extreme climatice suprapuse” au subliniat importanța construirii „rezilienței la riscurile climatice din ce în ce mai interconectate”.
Cercetătorii reamintesc faptul că Europa reprezintă regiunea globului care cunoaște cel mai rapid ritm de încălzire în contextul schimbărilor climatice, perioadele îndelungate de căldură extremă provocând în acest an zeci de mii de decese asociate temperaturilor sufocante.