Biserica Ortodoxă Română introduce în acest an o noutate majoră în calendarul liturgic prin celebrarea, în premieră, a „Soborului Sfintelor Femei Românce”. Conform informațiilor publicate de basilica.ro și preluate de Ziar Obiectiv, această sărbătoare a fost stabilită de Sfântul Sinod în ședința din 27 martie 2025. Evenimentul este fixat pentru a treia duminică după Paști, dată la care sunt omagiate în mod tradițional Sfintele Femei Mironosițe.
La Catedrala Patriarhală din Capitală, manifestările religioase debutează sâmbătă, la ora 16:00, cu slujba Vecerniei și a Litiei. Duminică, începând cu ora 09:00, va fi oficiată Sfânta Liturghie, moment ce marchează recunoașterea oficială a rolului spiritual al româncelor care au trăit o viață sfântă.
Cu prilejul acestei sărbători duble, Patriarhul Daniel a transmis un mesaj prin care evidențiază exemplul oferit de sfintele din țara noastră. Întâistătătorul BOR a precizat că acestea, „prin viețuirea lor virtuoasă și prin curajul lor s-au făcut următoare Sfintelor Femei Mironosițe, mărturisind, prin rugăciune, cuvânt și faptă, pe Hristos Cel înviat”. Patriarhul a arătat că printre aceste modele se regăsesc mucenițe, monahii, soții, mame sau femei din familii nobiliare, toate fiind unite prin credință și sacrificiu.
Această celebrare istorică vine după ce Sfântul Sinod a aprobat anul trecut canonizarea a 16 femei românce. Ceremonia solemnă de proclamare a avut loc pe 6 februarie 2026 la Catedrala Patriarhală. Printre noile sfinte venerate acum în Arhiepiscopia Bucureștilor se află Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu, Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea, Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești și Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea.
În contextul acestor decizii, la mănăstirile Pasărea și Samurcășești din județul Ilfov au fost deshumate recent moaștele a două dintre sfintele nou canonizate. Totodată, Sfântul Sinod a declarat anul 2026 drept „Anul comemorativ al femeilor cu viață sfântă”, icoana „Soborul Sfintelor Femei Românce” devenind simbolul oficial al acestui an. Această compoziție iconografică reunește simbolic mucenițe, monahii și femei din popor, subliniind contribuția feminină la conservarea tradiției creștine în România.