În România, numărul cuplurilor care aleg să conviețuiască fără a oficializa relația prin căsătorie este în continuă creștere, însă mulți ignoră riscurile juridice majore care apar în situația decesului unuia dintre parteneri. Spre deosebire de soți, persoanele care trăiesc în concubinaj nu beneficiază de protecție legală automată asupra patrimoniului comun, aspect care generează frecvent dispute și procese lungi în instanță.
Conform legislației naționale, Codul Civil recunoaște oficial doar familia bazată pe căsătorie. Din acest motiv, partenerii de viață care nu sunt căsătoriți legal nu sunt considerați moștenitori și nu au un drept automat asupra averii defunctului, indiferent de durata relației sau de contribuția financiară la bunurile dobândite împreună.
În absența unui testament, ordinea moștenitorilor stabilită de lege este strictă și include copiii, soțul supraviețuitor și rudele de sânge (părinți, frați sau alte rude apropiate). Potrivit unei analize realizate de Redactia.ro, partenerul supraviețuitor nu figurează în această listă legală, ceea ce înseamnă că, în caz de deces, averea persoanei iubite va trece integral către rudele acesteia, lăsând concubinul fără niciun drept succesoral.
O diferență majoră față de regimul căsătoriei este modul în care sunt deținute bunurile. Dacă în timpul mariajului există prezumția comunității de bunuri, în concubinaj fiecare obiect sau imobil aparține exclusiv persoanei pe numele căreia a fost înregistrat. Dacă o casă sau un cont bancar sunt pe numele unui singur partener, celălalt nu poate pretinde drepturi de proprietate după decesul titularului, riscând chiar să fie evacuat din locuința comună de către moștenitorii legali.
Singura modalitate prin care o persoană își poate proteja partenerul de viață neoficializat este întocmirea unui testament. Totuși, libertatea de a lăsa averea prin testament este limitată de „rezerva succesorală”. Aceasta este o cotă parte din moștenire care revine obligatoriu copiilor sau părinților defunctului și care nu poate fi eliminată prin voința proprietarului.
Partenerul care a contribuit financiar la cumpărarea unor bunuri trecute pe numele celuilalt poate încerca să își recupereze investiția în instanță. Totuși, acest proces este extrem de dificil și presupune prezentarea unor dovezi incontestabile, precum extrase de cont, chitanțe sau documente care să demonstreze implicarea financiară directă.
În ceea ce privește copiii rezultați din relațiile de concubinaj, aceștia beneficiază de aceeași protecție legală ca și copiii născuți în cadrul unei căsătorii, cu condiția ca filiația să fie recunoscută legal. Ei sunt considerați moștenitori rezervatari și au dreptul de a prelua patrimoniul părinților fără restricții.
Pentru a evita situațiile dramatice, specialiștii recomandă cuplurilor care nu doresc să se căsătorească utilizarea unor mecanisme juridice alternative. Încheierea unor contracte de coproprietate pentru bunurile importante, donațiile sau redactarea unor testamente autentificate la notar reprezintă soluții pentru a oferi o minimă siguranță partenerului supraviețuitor.