Cum a ajuns Costel Corduneanu, din sportiv de performanță, cel mai de temut interlop din România. Clanul lui, construit după modelul rakeților din fosta URSS

0

La sfârșitul lunii ianuarie, anul acesta, 24 dintre cei 27 de membri ai clanului Corduneanu judecați într-un dosar de crimă organizată au scăpat, după ce faptele s-au prescris, au fost clasate sau nu au fost probate, scria Hotnews, citând Adevărul, la acea vreme.

Cordunenii fuseseră acuzați că s-au organizat pe paliere și au derulat o “vastă activitatea infracțională, de la șantaj, furturi, infracțiuni imobiliare sau bancare, înșelăciune”.

Costel Corduneanu, capul clanului, nu a scăpat atunci de condamnare, însă nu a fost trimis după gratii pentru “șantaj, furturi, infracțiuni imobiliare sau bancare, înșelăciune”, ci pentru că și-a spionat fosta soție. Mai exact, a plătit un hacker să-i “spargă” laptopul, pentru a afla dacă face videochat.
S-a predat polițiștilor din Iași pe 30 ianuarie 2020, ca să-și execute cei trei ani de închisoare la care fusese condamnat. Zilele trecute a fost însă eliberat condiționat. A executat șapte luni și un pic.

Spune că vrea să se apuce de “afaceri legale”
La scurt timp după eliberare, Corduneanu a vorbit despre perioada petrecută în spatele gratiilor cu jurnaliștii de la ziarul Bună Ziua Iași.
“Eu vreau să ies din lumea asta. Am fost sportiv, am făcut lucruri frumoase. Am greșit, am plătit pentru greșelile mele. Nu mai vreau! Mi-a ajuns! Vreau să fac afaceri legale, să nu mai am treabă cu nimic. (…) Lumea spune că suntem clan, că facem parte din mafie și nu mai știu ce. Noi nu suntem clan, noi suntem o familie. Noi nu am omorât pe nimeni. Într-adevăr, am reacționat și noi când am fost provocați, dar atât”, a mai spus liderul grupării interlope pentru BZI.

Ascensiunea lui Costel Corduneanu
Costel Corduneanu s-a născut într-o familie cu 11 copii și a intrat de mic în secţia de lupte a Clubului Sportiv Nicolina din Iaşi.

“Era dotat de la natură cu abilităţile fizice necesare pentru a face performanţă în acest sport, însă fără curaj şi tupeu, eşti deja bătut”, a spus Gheorghe Broşteanu, antrenorul acestuia, potrivit ziarului Adevărul.
Corduneanu a fost campion mondial la cadeţi şi a participat la două ediţii ale Jocurilor Olimpice, unde a ocupat locul 9 – Barcelona, 1992, respectiv locul 14 – Atlanta, 1996. În 1996, la JO de la Atlanta a participat și fratele lui, Gheorghe Corduneanu, care a ieșit al șaptelea la lupte libere, categoria 48 kg.
A renunțat la cariera sportivă pentru bani
Teoretic, Costel Corduneanu a fost de “partea dreaptă a legii” o perioadă – fiind campion la lupte, el a fost angajat cu grad de subofiţer în cadrul cluburilor Steaua şi Dinamo Braşov, de unde s-a retras în 2002.
Culmea cinismului. Primarul Tudorache își promovează spitalul-fantomă pe locul unui centru de bătrâni devenit focar de COVID

Practic, clanul Cordunenilor “funcționând” de pe la începutul anilor 90, Costel a fost, cel mai probabil, și subofițer la Steaua și Dinamo, și parte a grupării infracționale. Fostul antrenor explică și de ce: lipsa banilor. Costel n-a mai vrut să fie sărac.

“Din cauză că banii câştigaţi la lupte în ţară erau prea puţini, Costel lupta pentru echipe din Elveţia şi Germania, din septembrie până în decembrie, şi se mai descurca. În cele din urmă, lipsurile materiale s-au dovedit a fi prea mari, iar Costel a apucat-o pe acest drum”, a dezvăluit antrenorul lui Corduneanu pentru ziarul Adevărul.

Bazele clanului Corduneanu
Clanul Cordunenilor a-nceput să prindă rădăcini în anul 1992. Inițial, din grupare făceau parte doar 7 frați din familia Corduneanu, însă în scurt timp, numărul membrilor a crescut. Rețeaua s-a ramificat nu numai în afara familiei, ci și în afara țării, ajungând să includă indivizi din Italia, Franța, Germania sau Polonia.

În scurt timp, în țările în care operau, membrii clanului au început să comită jafuri din ce în ce mai temerare și acționeze “în stil mafiot” – amenințări, bătăi, trafic de persoane, droguri, arme.

Clanul Cordunenilor, construit după modelul rakeților din fosta URSS
Un episod din anul 1994 îl are în centru pe Costel Corduneanu. Pe atunci, Costel încă era sportiv de performanță. Împreună cu mai mulți foști sportivi, printre care Giani Gogol, Ioan Pandeli, Călin Ștefan și Corneliu Ignat, Corduneanu a jefuit două familii dintr-un oraș polonez.

Anchetatorii au spus că aceștia s-au organizat după modelul grupărilor de rakeți din fosta URSS. Într-un articol din Ziarul de Iași este și descris modul de operare: membrii bandei erau înarmați până în dinți cu săbii ninja, cuțite, bastoane metalice, nunceakuri și aparate cu șoc electric.

Boxerul Giani Gogol a spus că a fost victima celor din clanul Cordunenilor, nu complicele lor, și a povestit pentru presa locală de atunci modul în care acționa gruparea.

“Costel Corduneanu m-a rugat să merg în Polonia, ca să îl ajut să rezolve o problemă. Din câte am înțeles, el avea un conflict cu un grup de români. Este jale acolo, găștile se bat pentru a obține copiii care știu să fure”, a explicat Giani Gogol, potrivit Ziarul de Iași.

“Locotenenţii” şi-au tatuat numele liderului clanului
În 2002, Costel Corduneanu s-a căsătorit cu Alina Bogdan și și-a schimbat numele în Constantin Bogdan. Apoi, a ajuns treptat capul reţelei de tip mafiot, structurată iniţial pe principiul apartenenţei la familie.
Cuvintele de ordine în gruparea interlopă sunt supunerea și respectul. Vasile Călin, fost Corduneanu, şi-a tatuat pe piept numele lui Constantin Bogdan – “COSTEL”.

În timp, şeful grupării a-nceput să evite implicarea sa directă în acțiuni, erijându-se în negociator.

Clanul, “școlit” în mai multe domenii – de la acte de violență la trafic de carne vie și imobiliare
Cel mai important dosar al clanului Corduneanu a fost instrumentat în 2010. Atunci, Cordunenii au fost acuzaţi că s-au organizat pe paliere şi au derulat o “vastă activitate infracţională, de la şantaj, furturi, infracţiuni imobiliare sau bancare, înşelăciune etc.”.

Numai reţeaua de hoţi din Europa, întinsă în peste 30 de ţări, ar fi adus clanului sute de mii de euro, potrivit procurorilor.

Însă după 10 ani, magistraţii Curţii de Apel Cluj au decis achitarea a 24 dintre cei 27 de interlopi, pe motiv că faptele s-au prescris sau că nu există suficiente probe. Doar trei dintre membri clanului Corduneanu au fost condamnaţi, pedepsele, însă foarte mici.

În 2015, într-un raport al Proiectului pentru Raportarea Crimei Organizate și Corupției (Consorțiul de centre de investigații, mass-media și jurnaliști care operează în Europa de Est, Caucaz, Asia Centrală și America Centrală), clanul Corduneanu este considerat “un clan puternic al criminalității din nordul României”.