Calendarul creștin-ortodox pentru anul 2026 rezervă o zi cu o încărcătură spirituală și simbolică neobișnuită pentru români. Pe data de 21 mai, credincioșii vor marca simultan trei evenimente majore: Înălțarea Domnului, sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena și Ziua Eroilor, conform datelor centralizate de Redactia.ro.
Înălțarea Domnului se celebrează anual la 40 de zile de la Învierea lui Iisus Hristos, căzând întotdeauna într-o zi de joi. În 2026, această sărbătoare cu dată variabilă coincide calendaristic cu prăznuirea fixă a Sfinților Constantin și Elena. Această suprapunere rară transformă ziua de joi, 21 mai, într-un moment de referință pentru identitatea religioasă și națională a României.
Din punct de vedere teologic, evenimentul marchează încheierea misiunii pământești a Mântuitorului. „Înălțarea Domnului amintește de momentul în care Iisus Hristos s-a ridicat la cer, în prezența ucenicilor săi, la 40 de zile după Înviere. Evenimentul este considerat, în tradiția creștină, drept încheierea activității Sale pământești și începutul unei noi etape spirituale, în care mesajul Evangheliei este dus mai departe de apostoli. Semnificația acestei zile depășește dimensiunea strict religioasă, fiind asociată cu ideea de speranță, mântuire și continuitate spirituală”, notează sursa citată.
Odată cu Înălțarea, România celebrează și Ziua Eroilor, un moment oficial dedicat pomenirii tuturor celor care s-au jertfit pentru țară de-a lungul istoriei. Astfel, slujbele religioase din această zi includ rugăciuni speciale pentru sufletele ostașilor căzuți pe câmpurile de luptă.
Tradițiile populare legate de această zi sunt păstrate cu strictețe în numeroase comunități. Românii folosesc salutul specific „Hristos S-a Înălțat!”, la care se răspunde cu „Adevărat S-a Înălțat!”. Totodată, gospodarii obișnuiesc să își împodobească locuințele cu ramuri de nuc sau de tei, despre care se crede că aduc protecție divină familiei.
În ceea ce privește rânduiala bisericească și obiceiurile pământești, ziua este una de repaus total. Credincioșii sunt îndemnați să evite muncile grele la câmp, spălatul rufelor sau curățenia generală în casă, preferând să dedice timpul rugăciunii și actelor de caritate. Este în cetățenit obiceiul ca alimentele sfințite la biserică să fie împărțite ulterior persoanelor nevoiașe.