Conform unor surse politice, liderii coaliției de guvernare au ajuns la un acord pentru a reduce numărul de parlamentari cu aproximativ 10% începând cu alegerile din 2028. În prezent, Legislativul are 465 de membri. Hotărârea a fost luată în aceeași ședință în care s-a agreat și reforma administrației publice, iar proiectul va fi inclus într-un pachet legislativ mai larg pe care Guvernul intenționează să și-l asume prin angajarea răspunderii.

Surse din coaliție au explicat că, deși tăierea se va face proporțional, va fi instituit un prag minim pentru fiecare județ, pentru a asigura o reprezentare adecvată. Astfel, fiecare județ va avea garantat un minimum de patru deputați și doi senatori, indiferent de evoluția demografică.

Această prevedere are rolul de a proteja regiunile istorice afectate de scăderea populației și de natalitate redusă, cum ar fi Moldova și sudul Munteniei. Prin urmare, chiar dacă numărul de locuitori scade sub un anumit nivel, aceste județe nu vor pierde mandate sub pragul stabilit.

Singurele circumscripții unde numărul de mandate va crește sunt Ilfov și Diaspora. Pentru județul Ilfov, care a avut cea mai mare creștere demografică la ultimul recensământ, se propune majorarea numărului de senatori de la 2 la 3 și a celui de deputați de la 5 la 7. În cazul Diasporei, calculul va fi mai complex, deoarece mandatele vor fi alocate în funcție de numărul cetățenilor români cu domiciliu legal în afara țării.

Potrivit surselor citate, obiectivul principal al reducerii de 10% este reechilibrarea reprezentării parlamentare între zonele cu o populație în creștere și județele care se confruntă cu un declin demografic constant. În ultimii ani, diferențele dintre județele din vest și nord-vest și cele din est și sud s-au adâncit, iar o aplicare strictă a criteriului demografic ar fi condus la pierderea de mandate în peste jumătate din județele țării.

Măsura este considerată mai degrabă simbolică, deoarece o scădere de 10% nu schimbă fundamental raportul dintre numărul de aleși și populație. Totuși, ea oferă Guvernului un argument în favoarea reformei și un răspuns la solicitarea publică frecventă de a avea un „parlament mai mic”. Sursele politice susțin că decizia reprezintă un compromis menit să prevină tensiunile locale și disputele între liderii de județe privind influența internă în partide.

Această decizie vine la peste un deceniu de la referendumul din 2009, când 88% dintre participanți au votat pentru un Parlament unicameral cu 300 de membri. Deși validat, rezultatul referendumului nu a fost niciodată implementat, iar România a păstrat structura bicamerală cu peste 460 de parlamentari.

În urma reducerii de 10%, numărul total de mandate ar ajunge la aproximativ 420–425. Spre deosebire de propunerea din 2009, care viza o schimbare constituțională radicală, actuala variantă păstrează sistemul bicameral și se concentrează doar pe ajustarea normei de reprezentare.