Tremuratul, privit adesea doar ca o reacție la temperaturile scăzute, este în realitate un proces fiziologic complex prin care creierul încearcă să restabilească echilibrul termic sau să răspundă la situații de stres, notează Playtech.ro.
Potrivit explicațiilor oferite de Dr. Natasha Bhuyan, medic de familie în Phoenix, acest mecanism reprezintă modalitatea naturală a organismului de a contracara scăderea temperaturii. Prin intermediul unor contracții musculare rapide, corpul reușește să genereze căldură, proces care implică o accelerare a metabolismului.
Deoarece generarea de căldură prin tremurat necesită un consum semnificativ de energie, persoanele care trec prin acest proces pentru o perioadă îndelungată pot resimți o stare accentuată de oboseală.
Hipotalamusul este centrul de comandă care gestionează acest reflex involuntar, similar strănutului. Această parte a creierului monitorizează temperatura corpului și, la sesizarea unor scăderi chiar și de câteva zecimi de grad, transmite mușchilor impulsul de a începe contracțiile ritmice pentru a preveni instalarea hipotermiei.
Majoritatea oamenilor resimt efectele frigului când temperatura corporală scade sub limitele normale de 36,1 – 37,2 grade Celsius. Totuși, vârstnicii și copiii sunt categoriile cele mai vulnerabile. În cazul celor mici, suprafața corporală redusă favorizează pierderea rapidă a căldurii, în timp ce persoanele în vârstă sunt afectate de metabolismul încetinit, circulația deficitară și pielea mai subțire.
Tremuratul nu este declanșat exclusiv de frig. Acesta poate apărea ca răspuns la o descărcare de adrenalină în situații de frică intensă sau stres, dar și în momente de emoție puternică pozitivă. În cazul febrei, organismul modifică pragul termic intern pentru a combate infecțiile, ceea ce provoacă frisoane în încercarea de a crește temperatura corpului.
Medicii avertizează că, dacă tremuratul persistă după încălzire sau este însoțit de febră și stare generală de rău, este necesară o evaluare medicală, putând indica o infecție severă.
În contextul expunerii la elementele naturii, riscul de hipotermie crește considerabil, mai ales în prezența umezelii. Apa are capacitatea de a conduce căldura de aproximativ 25 de ori mai repede decât aerul, transformând hainele ude într-un pericol major.
Un semnal de alarmă critic în cazul hipotermiei este dispariția tremuratului, însoțită de simptome precum confuzia, vorbirea neclară și pierderea coordonării. Măsurile de prim ajutor includ schimbarea hainelor cu unele uscate, administrarea de lichide calde (fără alcool) și, dacă persoana este conștientă, încurajarea unei activități fizice ușoare.