Temperaturile caniculare înregistrate pe parcursul verii depășesc pragul simplului disconfort termic, având capacitatea de a agresa sever funcțiile vitale ale organismului. Expunerea la căldură extremă perturbă activitatea inimii, a sistemului respirator și a rinichilor, putând afecta inclusiv echilibrul psihic. Conform datelor publicate de stiripesurse.ro, care citează o analiză Medicool, aceste episoade meteo sunt considerate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) printre cele mai periculoase fenomene naturale.
Gravitatea acestui fenomen este susținută de cifre alarmante: un studiu apărut în revista Nature indică faptul că, în vara anului 2022, peste 61.000 de decese au fost cauzate de valurile de căldură pe continentul european. Riscurile sunt majore deoarece corpul uman, care funcționează optim la aproximativ 37 de grade Celsius, își pierde capacitatea de răcire prin transpirație atunci când umiditatea este ridicată, ducând la supraîncălzire și la îngroșarea sângelui.
Epuizarea termică reprezintă primul semnal de alarmă transmis de corp, manifestându-se prin stări de amețeală, transpirație abundentă, puls rapid, crampe musculare și greață. Dacă nu se intervine prompt prin hidratare și retragerea într-un mediu răcoros, situația poate degenera în insolație. Aceasta din urmă este o urgență medicală majoră, caracterizată prin creșterea temperaturii interne peste 40 de grade Celsius, confuzie și chiar pierderea cunoștinței, simptome care, conform Centers for Disease Control and Prevention (CDC), pot fi fatale.
Sistemul cardiovascular este supus unei presiuni intense în timpul caniculei. Pentru a facilita răcirea, inima își accelerează ritmul, iar vasele de sânge se dilată, proces care poate provoca scăderi bruște ale tensiunii arteriale sau leșin. Pentru pacienții cu afecțiuni cardiace preexistente, efortul suplimentar depus de inimă crește semnificativ riscul de infarct sau accident vascular cerebral. Totodată, pierderea electroliților precum sodiul și potasiul prin transpirație poate afecta grav funcționarea normală a inimii.
Aparatul respirator și funcția renală sunt, de asemenea, vizate de efectele temperaturilor extreme. Aerul fierbinte și poluarea acumulată la nivelul solului pot declanșa crize de astm sau bronșită, manifestate prin tuse și senzație de sufocare. O altă afecțiune severă menționată de specialiști este rabdomioliza, care apare la un efort fizic intens în căldură și presupune distrugerea țesutului muscular. Aceasta se manifestă prin dureri musculare și urină închisă la culoare, putând declanșa insuficiență renală acută.
Dincolo de impactul fizic, canicula alterează sănătatea mintală și capacitățile cognitive. Studiile recente arată o corelație directă între valurile de căldură și creșterea numărului de prezentări la urgențe pentru episoade maniacale, anxietate sau agravarea schizofreniei, în timp ce puterea de concentrare a populației generale scade vizibil.
Categoriile cele mai expuse acestor pericole includ persoanele de peste 65 de ani, copiii mici, bolnavii cronici, sportivii și persoanele care lucrează în exterior. Medicii recomandă evitarea deplasărilor la orele amiezii, consumul constant de apă, purtarea hainelor lejere din materiale naturale și monitorizarea atentă a oricărui semn de slăbiciune, solicitarea ajutorului medical fiind obligatorie în cazul simptomelor severe.