Gestionarea decesului unei persoane apropiate presupune, pe lângă impactul emoțional, și rezolvarea unor aspecte birocratice și financiare urgente. O problemă recurentă pentru multe familii din România este accesul la conturile bancare ale defunctului, existând adesea confuzii grave între ceea ce este practic și ceea ce este legal în privința utilizării cardului de salariu sau de pensie.
Conform reglementărilor legale în vigoare, utilizarea cardului unei persoane decedate este strict interzisă, chiar și pentru membrii familiei, cum ar fi soțul, soția sau copiii. Deși rudele pot cunoaște codul PIN sau pot considera că sumele respective le revin de drept, dreptul de a folosi instrumentele de plată încetează imediat în momentul decesului titularului.
Din perspectivă juridică, odată cu decesul, titularul încetează să mai fie subiect de drept. Deși banca nu primește automat această informație de la starea civilă, ea este notificată ulterior de către familie, notari sau prin documente oficiale prezentate în cadrul procedurilor de moștenire. În clipa în care instituția bancară ia cunoștință de deces, conturile sunt blocate din punct de vedere operațional pentru a proteja masa succesorală.
Blocarea conturilor nu înseamnă pierderea banilor, ci „înghețarea” acestora până la finalizarea succesiunii. În această perioadă, nu mai pot fi efectuate retrageri de la ATM, plăți la comercianți sau transferuri online. Potrivit unei analize publicate de redactia.ro, folosirea neautorizată a cardului după moartea titularului poate fi încadrată juridic ca acces ilegal la un sistem informatic sau utilizare frauduloasă a unui instrument de plată, fapte care atrag răspunderea penală.
O confuzie periculoasă întâlnită frecvent este ideea că „banii aparțin oricum familiei”. Din punct de vedere legal, sumele din cont fac parte din masa succesorală și aparțin tuturor moștenitorilor, nu doar celui care are posesia fizică a cardului. Retragerea banilor fără un certificat de moștenitor sau fără acordul tuturor celorlalte părți implicate poate genera litigii civile complexe și acuzații de abuz de încredere.
Codul Civil al României stabilește clar că administrarea bunurilor unei persoane decedate se face doar după acceptarea formală a moștenirii. Până în acel moment, nimeni nu are un drept exclusiv asupra fondurilor bancare. De asemenea, cardurile suplimentare emise pe numele altor persoane, dar atașate contului principal, își pierd valabilitatea imediat după decesul titularului de drept.
Există totuși situații în care este nevoie de sume de bani pentru cheltuieli imediate, precum înmormântarea. În astfel de cazuri, legea permite anumite excepții, însă procedura este strictă: eliberarea fondurilor se face doar cu avizul notarului și pe baza documentelor justificative prezentate direct unității bancare. Totodată, plățile automate, cum sunt ratele la credite sau facturile de utilități, pot continua să fie debitate până în momentul informării oficiale a băncii.
În cazul conturilor comune, situația este ușor diferită. Celălalt titular poate folosi, teoretic, jumătate din sumă, însă cota parte ce îi revenea defunctului intră automat în masa succesorală. Adesea, băncii îi este greu să determine aportul fiecărei părți, motiv pentru care accesul poate fi limitat parțial până la clarificarea situației juridice prin actele notariale.
Procedura corectă după un deces implică informarea băncii în cel mai scurt timp, evitarea utilizării oricărui card și consultarea unui notar pentru deschiderea succesiunii. Notarul va solicita băncii soldul existent la data decesului, iar sumele vor fi distribuite moștenitorilor conform cotelor legale abia după eliberarea certificatului de moștenitor.
Nerespectarea acestor pași, chiar dacă este motivată de urgențe sau de necunoașterea procedurilor, expune rudele la sancțiuni grave dacă banca sau alți moștenitori prejudiciați decid să acționeze în instanță. Autoritățile recomandă prudență maximă, deoarece legea nu distinge între intenția de a ajuta familia și încălcarea procedurilor de acces la fondurile unei persoane decedate.