Numeroși oameni din România locuiesc în case sau folosesc terenuri care sunt înregistrate în acte pe numele unor rude care au decedat de ani buni. Potrivit Wowbiz, simplul fapt că urmașii stau în imobil, plătesc taxele sau apar în evidențele locale nu este suficient pentru ca proprietatea să fie trecută automat pe numele lor.
Dacă nu există un certificat de moștenitor, cei care se consideră îndreptățiți la moștenire au probleme atunci când vor să vândă, să doneze sau să ipotecheze imobilul. Moștenirea se deschide în momentul decesului la ultimul domiciliu al persoanei decedate, iar bunurile nu rămân fără titular doar pentru că familia nu a mers la notar. Certificatul de moștenitor nu creează dreptul de moștenire, ci arată cine sunt succesorii, ce bunuri intră în masa succesorală și ce cotă revine fiecăruia.
Folosirea locuinței, plata impozitelor sau înscrierea în registrul agricol nu țin loc de certificat de moștenitor. Dosarul succesoral poate fi deschis și după mulți ani de la deces, deoarece nu există un termen general după care succesiunea să nu mai poată fi dezbătută. Totuși, notarul verifică dacă cei chemați la moștenire și-au exercitat dreptul de opțiune succesorală în termenul general de un an de la data decesului, timp în care moștenirea poate fi acceptată sau renunțată.
Pentru a stabili cine sunt moștenitorii, notarul verifică certificatul de deces, actele de stare civilă, un eventual testament, declarațiile de opțiune succesorală, actele de proprietate, titlurile, contractele defunctului, hotărârile judecătorești, extrasele de carte funciară și certificatele de atestare fiscală. În principiu, o casă nu poate fi vândută înainte de finalizarea succesiunii, deoarece moștenitorii trebuie să își dovedească mai întâi calitatea și cotele succesorale.
Dacă sunt mai mulți moștenitori, vânzarea întregului imobil cere acordul tuturor coproprietarilor. Un singur succesor poate vinde doar cota care îi aparține, după ce aceasta a fost stabilită.
Nefinalizarea succesiunii în termen de doi ani nu înseamnă pierderea proprietății, dar aduce obligații fiscale. Codul fiscal prevede că nu se datorează impozit pentru transmiterea proprietății prin moștenire dacă succesiunea este finalizată în cel mult doi ani de la data decesului.
După acest termen, moștenitorii plătesc un impozit de 1% calculat la valoarea proprietăților imobiliare din masa succesorală. Această sumă este separată de onorariul notarului, tarifele de publicitate imobiliară sau costurile pentru cadastru.
Pentru anul 2026 există o excepție pentru succesiunile unde termenul de doi ani se împlinește în perioada 14 iulie – 30 septembrie 2026. În acest caz, impozitul nu se plătește dacă procedura este finalizată cel târziu la 30 septembrie 2026.
În localitățile unde se fac lucrări de înregistrare sistematică prin Programul național de cadastru și carte funciară, imobilele sunt măsurate fără ca proprietarii să plătească aceste lucrări. Chiar dacă proprietarul din acte a decedat, imobilul poate fi găsit și trecut în documentele cadastrale, dar cadastrarea nu stabilește moștenitorii și nu înlocuiește succesiunea.
Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară poate suporta onorariul notarului doar în cazul imobilelor din cadrul programului de cadastru sistematic, atunci când primăria sesizează camera notarilor publici, iar certificatele sunt intabulate din oficiu.
Dacă actele casei sau terenului au fost pierdute, se pot cere duplicate sau copii din arhivele instituțiilor emitente, de la notari sau de la instanțe, în funcție de document. În timpul lucrărilor de cadastru sistematic, documentele tehnice se afișează public timp de 60 de zile la primărie și pe site-ul ANCPI, perioadă în care cei interesați pot verifica datele și pot cere rectificări dacă există erori.