Sorcova reprezintă unul dintre cele mai îndrăgite obiceiuri populare românești, fiind un colind interpretat de copii în prima zi a noului an. Potrivit tradiției, micuții colindă din casă în casă pentru a ura gazdelor sănătate și prosperitate, primind în schimb dulciuri, fructe sau bani. Conform informațiilor publicate de Kanal D, acest obicei are rădăcini precreștine și este strâns legat de simbolistica înnoirii timpului.

Legenda Sorcovei este asociată cu figura Sfântului Vasile. O variantă a poveștii spune că Sfântul a primit prima zi a anului pentru a fi celebrat și, de bucurie, a folosit un clopoțel și o crenguță de busuioc pentru a le ura oamenilor de bine. O altă legendă menționează că Sfântul Vasile, fiind deranjat de spiritele rele în noaptea de Revelion, a binecuvântat această zi pentru a fi dedicată veseliei și urărilor la ferestre.

Etimologic, termenul „sorcovă” provine din cuvântul bulgăresc „surov”, care se traduce prin „verde-fraged”. Această denumire face referire la crenguțele înmugurite care erau folosite în trecut. Inițial, sorcova era o nuia de măr pusă în apă de Sfântul Andrei; dacă aceasta înflorea până la Sfântul Vasile, era utilizată pentru colindat, de aici provenind și celebra expresie „florile dalbe”.

În prezent, obiectul este decorat cu flori de hârtie colorată sau ciucuri. Copiii merg cu uratul fie în noaptea de Revelion, fie în dimineața primei zile din an. Cele mai cunoscute versuri includ urări precum: „Sorcova, vesela, / Să trăiți, să-mbătrâniți, / Ca un măr, ca un păr, / Ca un fir de trandafir”.

Superstițiile populare spun că urările sunt mai puternice dacă sunt făcute de copii, considerați simboluri ale purității. Se crede că dacă un băiețel te sorcovește, norocul se va împlini mai repede. De asemenea, tradiția subliniază că este de rău augur să nu primești colindătorii, deoarece acest lucru ar putea atrage ghinion asupra gospodăriei în anul ce tocmai a început.