Când ar putea crește vârsta de pensionare în România? Anunțul premierului la început de an

Guvernul condus de Ilie Bolojan pregătește o reformă de amploare a sistemului de pensii, programată să intre în vigoare din anul 2026. Strategia vizează o aplicare unitară a vârstei de pensionare în toate sectoarele de activitate, fără a mai face excepții pentru domenii precum Justiția sau Ministerul Afacerilor Interne.

Motivele din spatele unificării vârstei de pensionare

Conform declarațiilor făcute de premier, această decizie este impusă de presiunea financiară tot mai mare asupra bugetului public, cauzată de dezechilibrele din sistemul de pensii și de lipsa forței de muncă. Potrivit CSID, șeful Executivului consideră că menținerea unor praguri de pensionare diferite în funcție de profesie nu mai reprezintă o soluție viabilă pe termen lung.

Ilie Bolojan a subliniat că statul român pierde resurse valoroase prin retragerea timpurie din activitate a unor angajați care dețin o vastă experiență profesională. Premierul susține că actualul mecanism creează inechități între diversele categorii de salariați și afectează bunul mers al instituțiilor publice.

„Trebuie să creștem vârsta de pensionare în toate domeniile, în așa fel încât cei care se pensionează să se pensioneze cât mai aproape de 65 de ani. Asta e valabil și pentru celelalte sisteme care se pensionează anticipat”, a explicat Ilie Bolojan într-o intervenție la Digi 24.

Impactul asupra angajaților din MAI și Justiție

Reforma urmărește ca pragul de pensionare să tindă spre 65 de ani pentru toți cetățenii, eliminând discrepanțele actuale din piața muncii. Premierul a oferit exemplul polițiștilor din structurile de investigații, punctând faptul că aceștia ajung la un nivel maxim de competență în jurul vârstei de 50 de ani.

În viziunea șefului Guvernului, acești specialiști ar putea rămâne activi încă un deceniu, oferind stabilitate sistemului. Bolojan a remarcat că practica pensionărilor timpurii este specifică României și contravine modelelor utilizate în majoritatea statelor europene, unde experiența este valorificată cât mai mult timp.

„Așa este în toată Europa. Nicăieri nu se pensionează oameni experimentați care nu sunt într-o situație de indisponibilitate fizică de a se face datoria mai repede”, a completat premierul, conform sursei citate.

Schimbarea de paradigmă propusă de Executiv vizează menținerea în funcție a personalului calificat atât timp cât starea de sănătate permite îndeplinirea sarcinilor de serviciu, limitând retragerile premature doar la cazurile medicale justificate.

Etichete:
© 2025-2026 Editorial.ro