Cancerul oral, inclus în categoria cancerelor de cap și gât, apare cel mai frecvent după vârsta de 40 de ani și afectează bărbații ceva mai des decât femeile. Fără depistare timpurie, boala este adesea diagnosticată după ce s-a extins la ganglionii limfatici ai gâtului. În India sunt raportate anual peste 77.000 de cazuri noi și mai mult de 52.000 de decese asociate, cifre care indică amploarea afecțiunii.
Consultațiile regulate pot contribui la identificarea timpurie a bolii. Stomatologii recomandă examinarea cavității bucale de cel puțin două ori pe an, în special persoanelor care fumează sau consumă alcool în mod constant; depistarea precoce crește semnificativ șansele unui tratament eficient.
Simptome frecvente de urmărit
La început, cancerul oral poate să nu provoace semne evidente. Este important să fie observate simptomele care persistă mai mult de câteva săptămâni, inclusiv o rană, o aftă sau o bășică pe buze ori în gură care nu se vindecă.
Printre semnele posibile se numără și sângerarea în cavitatea bucală fără o cauză clară, precum și dinții care se mișcă sau cad în lipsa unui traumatism evident. Durerea la mestecat ori la înghițire și rigiditatea sau durerea mandibulei sunt alte simptome care trebuie urmărite.
Pot apărea umflături sau noduli la nivelul gâtului, precum și durere de ureche fără otită. Petele roșii sau albe de pe limbă, buze ori mucoasa obrajilor se numără, de asemenea, printre semnalele posibile.
Lista include și amorțeala buzelor, feței, bărbiei sau gâtului, scăderea în greutate fără explicație, senzația de gură uscată și durerea de limbă. Aceste manifestări nu indică automat cancer, însă, dacă persistă, nu trebuie ignorate și justifică o evaluare medicală.
Cauze, stadii și tratament
Fumatul, fie că este vorba despre țigări, trabucuri sau pipă, este principalul factor de risc menționat. Tutunul fără fum, mestecat sau prizat, crește substanțial riscul, iar consumul ridicat de alcool îl amplifică, în special atunci când este asociat cu tutunul. Renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool reduc semnificativ probabilitatea apariției bolii.
Stadiul cancerului contribuie la stabilirea tratamentului și a prognosticului. În stadiul 1, tumora este mică, sub aproximativ 2,5 cm, și nu a afectat ganglionii limfatici.
În stadiul 2, formațiunea măsoară aproximativ 2,5–5 cm, fără ca ganglionii să fie invadați. Stadiul 3 descrie o tumoră mai mare de aproximativ 5 cm sau una mai mică, dar extinsă la ganglionii din apropiere.
Stadiul 4 presupune răspândirea bolii dincolo de cavitatea bucală, către țesuturile învecinate, ganglioni sau alte organe. Opțiunile de tratament sunt alese în funcție de stadiu, localizarea tumorii și starea generală a pacientului.
Intervenția chirurgicală presupune excizia tumorii; dacă este necesar, zona afectată poate fi reconstruită pentru a păstra funcția și aspectul. Radioterapia folosește fascicule externe sau tehnici cu o sursă apropiată pentru a distruge celulele maligne.
Chimioterapia se administrează prin medicamente sistemice și este asociată frecvent cu radioterapia, pentru un efect combinat. În anumite situații, planul terapeutic poate include și medicamente de terapie țintită, care acționează asupra unor mecanisme specifice ale celulelor canceroase; decizia revine echipei multidisciplinare.
Pentru reducerea riscurilor și observarea eventualelor schimbări, sunt recomandate controalele stomatologice periodice, evitarea tutunului și limitarea alcoolului. Cavitatea bucală poate fi verificată lunar, în lumină bună, examinând buzele, limba, obrajii, gingiile și planșeul gurii.
Persoanele care observă simptome persistente pot nota manifestările și perioada în care au apărut, apoi pot prezenta lista medicului. Dacă folosesc proteze sau lucrări dentare, este recomandat să solicite ajustarea acestora pentru a preveni iritarea cronică a mucoasei.