O posibilă revenire la un tipar de iarnă clasică, marcată de temperaturi sub medie și ninsori mai dese, este sugerată de prognozele analogice, care compară situațiile meteorologice actuale cu ani similari din trecut, conform unei analize publicate de Severe Weather Europe.
Meteorologii iau în calcul o combinație de factori majori care ar putea duce la o iarnă 2025/2026 mai rece decât cele din ultimii ani. Printre aceștia se numără fenomenul La Niña, o fază negativă a Oscilației Cvasi-Bienale (QBO), un posibil vortex polar slab și o extindere timpurie a stratului de zăpadă în Siberia.
Deși prognozele sezoniere nu pot stabili cu exactitate intensitatea și durata episoadelor reci, scenariul general indică o probabilitate crescută pentru ierni mai aspre, cu zăpadă și ger în zone extinse din emisfera nordică. Pentru Europa, acest lucru s-ar putea traduce prin perioade blânde, alternate cu pătrunderi de aer polar.
La baza acestor estimări stă o aliniere rară de factori oceanici și atmosferici. Revenirea fazei La Niña în Oceanul Pacific, o fază negativă a QBO în stratosferă și semnele unei slăbiri a vortexului polar sunt condiții care, din punct de vedere istoric, au fost asociate cu ierni friguroase în emisfera nordică.
La Niña este faza rece a fenomenului ENSO și se manifestă prin răcirea apelor din Pacificul ecuatorial, influențând circulația atmosferică la nivel global. Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA) a confirmat că o fază slabă de La Niña s-a format deja și este de așteptat să persiste pe durata iernii. În trecut, acest fenomen a adus ierni reci în Canada și SUA, cu efecte care s-au propagat spre Atlanticul de Nord și Europa.
Un alt element important este Oscilația Cvasi-Bienală (QBO), care descrie alternanța direcției vânturilor în stratosfera tropicală la fiecare 16-18 luni. În prezent, QBO se află într-o fază estică (negativă), un factor cunoscut pentru legătura sa cu slăbirea vortexului polar și cu apariția încălzirilor stratosferice bruște, evenimente ce pot declanșa valuri de frig.
Vortexul polar, o masă de aer foarte rece care înconjoară Polul Nord, joacă un rol esențial. Când acesta este puternic, menține aerul arctic izolat. Când slăbește, aerul rece poate „evada” spre latitudini medii, ajungând în Europa sau America de Nord. Prognozele actuale indică o formare a vortexului într-o stare mai slabă decât media, un semnal pentru o iarnă mai activă. Ierni precum 1983/1984 sau 2009/2010, ambele cu La Niña și QBO negativ, au fost marcate de episoade severe de frig.
Extinderea stratului de zăpadă în Siberia în luna octombrie este un alt indicator relevant. Datele istorice arată că o acoperire consistentă cu zăpadă în nordul Asiei la începutul sezonului rece favorizează creșterea presiunii atmosferice la sol, ceea ce poate contribui ulterior la perturbarea vortexului polar.
Pentru Europa, iarna 2025/2026 se anunță variabilă, dar cu un potențial ridicat de episoade reci, mai ales în nordul, centrul și estul continentului. Modelele climatice sugerează posibilitatea formării unui anticiclon nordic, peste Scandinavia și Groenlanda, care ar putea devia curenții atlantici și ar aduce aer rece continental dinspre est sau nord-est.
Astfel, țări precum Marea Britanie, Irlanda, Germania, Polonia și statele nordice ar putea avea o iarnă cu temperaturi apropiate de medie sau ușor sub aceasta, cu șanse mari de ninsori. În zonele montane, precum Alpii și Carpații, s-ar putea înregistra un strat de zăpadă consistent.
În sudul continentului, în țări ca Italia, Spania, Grecia și în Balcani, circulația atmosferică ar putea aduce o alternanță între perioade reci și episoade mai blânde și umede. Totuși, blocajele anticiclonice pot genera inversiuni termice, cu nopți foarte reci și ceață persistentă în zonele joase.
Semnalul general pentru Europa indică o ușoară tendință de răcire, cu precădere în regiunile nordice și centrale. Continentul rămâne vulnerabil la schimbările rapide ale vortexului polar. O destabilizare a acestuia în ianuarie sau februarie ar putea aduce un episod de frig intens, similar cu cel din iarna 2010 sau cu evenimentul „Bestia din Est” din 2018.