Pe data de 27 decembrie, creștinii ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul Ștefan, sărbătoare ce coincide cu a treia zi de Crăciun. Această zi este marcată de numeroase tradiții și obiceiuri culinare despre care se crede că aduc prosperitate și liniște în căminele românilor pentru întreg anul 2025.

Conform datelor publicate de Redacția.ro, meniul pregătit pentru această sărbătoare nu reprezintă doar o simplă masă festivă, ci un ritual simbolic menit să atragă norocul și să asigure continuitatea bunăstării în familie.

Carnea de porc rămâne elementul central al mesei, fiind servită sub formă de friptură sau cârnați. În tradiția populară, porcul este considerat un animal care „împinge înainte”, simbolizând progresul și forța. De asemenea, se păstrează obiceiul de a consuma preparatele rămase de la masa de Crăciun, gest ce semnifică respectul față de resurse și evitarea risipei.

Piftia ocupă un rol esențial în această zi, fiind direct asociată cu unitatea și stabilitatea familiei. Se consideră că textura gelatinoasă care leagă ingredientele simbolizează relațiile strânse dintre rude, iar o piftie clară este interpretată ca un semn al unui an lipsit de conflicte majore.

Sarmalele sunt și ele prezente în meniul tradițional, forma lor rotundă fiind un simbol al echilibrului și al protecției. Tradiția spune că acest preparat ajută la obținerea unui an „rotund”, în care familia să fie ferită de lipsuri materiale. Masa este completată de pâine, ruptă cu mâna ca semn al păcii, și de vin, consumat moderat pentru sănătate.

Pentru a asigura un an „dulce”, gospodinele servesc cozonaci și prăjituri de casă, evitând astfel amărăciunea în lunile ce urmează. Un alt obicei important menționat de sursa citată este împărțirea alimentelor către vecini sau persoane care poartă numele Sfântului Ștefan, gest despre care se crede că garantează liniștea și alungă certurile din gospodărie.