Statele membre ale Uniunii Europene au primit sarcina de a stopa diminuarea efectivelor de albine și de alte insecte polenizatoare până în anul 2030, măsură luată în contextul unor avertismente severe lansate de experții de mediu. În acest sens, țări precum Țările de Jos au demarat deja scheme complexe de supraveghere, conform informațiilor publicate de B1 TV.

Statisticile culese direct din teren indică o reducere îngrijorătoare a numărului de insecte polenizatoare, cum sunt albinele și sirfidele, tendință care se manifestă de câteva decenii. În cazul sirfidelor, declinul este unul major, populațiile scăzând cu procente cuprinse între 50% și 90%. Mai mult, fiecare specie din această categorie pierde anual aproximativ 3% – 4% din exemplare.

Situația este critică în Olanda, unde aproape jumătate din cele peste 300 de varietăți de sirfide apar deja pe lista roșie a speciilor amenințate. Guvernul olandez a organizat monitorizări în 150 de zone diferite, unde specialiștii efectuează numărători repetate pe parcursul fiecărui sezon.

Dispariția acestor insecte este cauzată, în opinia experților, de patru factori majori: folosirea pe scară largă a pesticidelor, concentrația prea mare de azot din sol, criza climatică și distrugerea habitatelor prin eliminarea zonelor de vegetație sălbatică. Un aspect alarmant este faptul că larvele sirfidelor ingerează afide contaminate cu substanțe chimice, ceea ce duce la acumularea de toxine în organism.

Consecințele asupra securității alimentare sunt semnificative, având în vedere că polenizarea este esențială pentru 80% dintre plantele cu flori și pentru aproximativ 85% dintre culturile comerciale. Specialiștii atrag atenția că absența polenizatorilor ar putea transforma alimente de bază, precum cireșele, merele sau castraveții, în produse de lux sau extrem de greu de găsit.

Reglementările europene privind refacerea biodiversității impun guvernelor să obțină o redresare a acestor populații până în 2030. „Știm de mult timp că populațiile sunt în scădere. Acum sunt necesare măsuri drastice”, subliniază cercetătorii citați de G4Media.

Pachetul de măsuri propus include limitarea drastică a pesticidelor, scăderea poluării cu azot și promovarea unor tehnici agricole care să protejeze mediul. Se estimează că, pentru a atinge obiectivele de protecție, ar fi necesară transformarea a cel puțin 100.000 de hectare de teren agricol în arii naturale protejate, în caz contrar termenul stabilit pentru 2030 fiind imposibil de respectat.