Alertă pentru români: Facturile la energie se dublează de la 1 iulie! Cum să primești ajutorul de 50 de lei și să nu plătești în plus sute de lei lunar

Daniela Dărăban, director executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), care reprezintă aproape jumătate din piața de furnizare a energiei electrice din România, a explicat, într-un interviu acordat Mediafax, cauzele creșterii facturilor la energie și diferențele în facturare înainte și după eliminarea schemei de plafonare și compensare, valabilă până pe 31 iunie 2025.

Plafonarea prețurilor mai este valabilă pe segmentul gazelor naturale până pe 31 martie 2026, perioadă în care statul acordă un sprijin lunar de 50 de lei pentru românii cu venituri mici, destinat acoperirii facturilor. Potrivit datelor Mediafax, între 20 și 29 august peste 170.000 de persoane au depus cereri pentru acest ajutor, care se acordă persoanelor singure cu venit net lunar de maximum 1.940 lei și familiilor cu un venit net pe membru de maximum 1.784 lei. Voucherele sunt utilizabile exclusiv pentru plata facturilor la energie electrică.

Daniela Dărăban a precizat că majorarea facturilor reflectă, în principal, creșterea prețului energiei pe piața angro. Între 2018 și 2020 prețul energiei electrice pe piața angro a fost stabil, în jurul a 200–250 lei/MWh. Din 2021 a început o creștere susținută, cu o dublare a prețului pe piața pentru ziua următoare (PZU) și majorări ale indicelui ROPEX, care urmărește prețurile pentru contractele pe termen lung. Vârful a fost în perioada 2022–2023, când criza energetică globală a determinat creșteri de până la șase ori față de valorile anterioare. Deși ulterior prețurile au scăzut, acestea au rămas de două-trei ori mai mari decât media istorică, ceea ce se resimte puternic după eliminarea plafonării din 1 iulie 2025.

În ceea ce privește impactul asupra consumatorilor casnici, Dărăban a explicat că, până la 1 iulie, prețurile plafonate erau diferențiate în funcție de consum. Astfel, consumatorii cu un consum lunar de până la 100 kWh plăteau 0,68 lei/kWh, iar cei cu un consum între 100 și 255 kWh plăteau 0,80 lei/kWh, inclusiv taxe și tarife. O gospodărie cu un consum de 100 kWh avea astfel o factură de aproximativ 68 de lei. După eliminarea plafonării, sprijinul statului nu mai este universal, ci țintit, pe baza unor criterii de venit, iar prețurile reflectă costul real al energiei electrice plus tarifele de transport, distribuție, contribuțiile și TVA.

Majoritatea ofertelor actuale se situează între 1,3 și 1,6 lei/kWh, astfel că aceeași gospodărie cu un consum de 100 kWh poate primi o factură între 114 și 167 lei, în creștere cu 46–99 lei lunar. Pentru un consum de 150 kWh, factura a crescut de la aproximativ 120 lei la circa 210 lei, la un preț mediu de 1,4 lei/kWh. Statul oferă însă un ajutor lunar de 50 de lei pentru familiile cu venituri mici.

Consumatorii cu consum peste 300 kWh și consumatorii non-casnici, care anterior plăteau prețuri aproape de cele reale de pe piață, au resimțit schimbarea mai puțin dramatic. Asistența de la stat pentru persoanele vulnerabile se acordă numai pe bază de cerere, depusă online sau la primărie sau poștă, iar cei care nu solicită ajutorul riscă să nu-l primească, chiar dacă sunt eligibili.

Daniela Dărăban a recomandat consumatorilor să își monitorizeze atent consumul și să compare ofertele furnizorilor folosind comparatorul ANRE. De asemenea, este importantă informarea privind eligibilitatea pentru ajutoare sociale și demersurile necesare pentru a le accesa. Totodată, adoptarea unui comportament de consum inteligent – cum ar fi utilizarea becurilor LED, deconectarea aparatelor nefolosite, folosirea programelor economice la electrocasnice și reglarea termostatului – poate contribui la reducerea facturilor. Izolația locuinței și electrocasnicele eficiente energetic sunt benefice pe termen lung.

Referitor la modul în care plafonarea a influențat prețurile, Dărăban a subliniat că plafonarea a ascuns costul real al energiei pentru consumatori. Prețurile pe piață nu au crescut pe 1 iulie 2025, ci plafonarea aplicată anterior a creat o datorie cumulată de circa 7 miliarde lei către furnizori. Această măsură excepțională, menținută patru ani, a generat distorsiuni, inclusiv lipsa stimulentelor pentru investiții și a creat așteptări nerealiste în rândul consumatorilor. În prezent, prețurile ajustate la puterea de cumpărare situate nominal sub media UE sunt, de fapt, peste această medie, ceea ce face ca impactul să fie resimțit mai intens. De aceea, guvernul oferă un sprijin țintit între iulie 2025 și martie 2026.

Daniela Dărăban a explicat că o factură de energie este alcătuită din două componente principale, circa 45% reprezentând costuri reglementate de stat. Acestea includ tarifele de transport și distribuție a energiei, contribuțiile pentru sprijinirea energiilor regenerabile și cogenerarea, precum și taxele, impozitele și TVA-ul, toate menite să asigure funcționarea sigură și infrastructura sistemului energetic. Restul de aproximativ 55% este reprezentat de energia efectiv consumată, cumpărată de furnizori de pe piața angro, la care se adaugă costurile cu dezechilibrele și cheltuielile operaționale ale furnizorilor.

În perioada plafonării, concurența între furnizori a fost în creștere, dar plafonarea prețurilor a mascat acest proces. Prețul energiei active era plătit cu valori mult sub costul real al pieței. După 1 iulie, creșterea facturilor reprezintă o revenire la prețurile reale, care sunt determinate de mecanisme economice obiective, inclusiv investițiile, echilibrul cerere-ofertă și dinamica piețelor europene și internaționale.

Pe termen lung, sustenabilitatea prețurilor la energie necesită investiții structurale în capacități de producție diversificate – energie regenerabilă, nucleară, gaze naturale – pentru a asigura securitatea energetică și stabilitatea pieței. De asemenea, infrastructura de transport și distribuție trebuie modernizată pentru a livra energia eficient și a integra prosumatorii, reducând pierderile și crescând reziliența sistemului.

Contextul geopolitic afectează în mod direct prețurile la energie, prin sensibilitatea la tensiunile internaționale și dependența de lanțurile globale de aprovizionare. Orice conflict sau dezechilibru se reflectă rapid pe piața angro. De asemenea, funcționarea pieței depinde de o piață lichidă, transparentă și adaptată, care să încurajeze investițiile și să ofere predictibilitate. Lipsa acestor condiții riscă să facă piața rigidă și mai puțin competitivă.

În final, Dărăban a spus că direcția pieței energetice este stabilită și de politicile publice. Reglementările ambițioase pot accelera tranziția energetică, dar diferențele dintre scopuri și implementarea lor pot duce la dezechilibre și întârzieri.

Acest articol este bazat pe informații din presa națională și internațională și poate fi redactat cu ajutorul AI. Dacă vezi o eroare apasa mai jos pe Raportează articol.
Etichete:

Raportează articolul

Alertă pentru români: Facturile la energie se dublează de la 1 iulie! Cum să primești ajutorul de 50 de lei și să nu plătești în plus sute de lei lunar

Care e problema?
0/2000

Raportul ajunge doar la redacție. Nu publicăm numele tău și nu îl folosim în alt scop.

© 2025-2026 Editorial.ro