Debutul toamnei astronomice în anul 2026 este marcat miercuri, 23 septembrie, la ora 03:05 (ora României), moment în care se produce echinocțiul de toamnă și când durata zilei devine practic egală cu cea a nopții.

Conform datelor prezentate de Gândul, acest fenomen astronomic reprezintă tranziția oficială spre noul sezon în emisfera nordică, în timp ce în emisfera sudică începe primăvara astronomică. Din acest punct calendaristic, orele de lumină se împuținează continuu, iar întunericul câștigă teren până la data solstițiului de iarnă.

Echinocțiul are loc în momentul în care longitudinea astronomică a Soarelui atinge 180 de grade, astrul traversând ecuatorul ceresc din emisfera nordică spre cea sudică. În această perioadă, Soarele răsare aproape exact la est și apune în zona vestică a orizontului.

Specialiștii de la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” explică faptul că, la latitudinea României, Soarele urcă la amiază până la o cotă de aproximativ 45 de grade deasupra liniei orizontului, după care înălțimea sa aparentă descrește zilnic până pe 21 decembrie.

Pe lângă dimensiunea științifică, data echinocțiului este asociată în spațiul tradițional cu finalizarea muncilor agricole și depozitarea roadelor pământului. În comunitățile rurale, momentul marchează trecerea de la abundența verii la măsurile de pregătire a cămărilor pentru lunile reci.

Printre obiceiurile populare păstrate se numără și stoarcerea primului must din strugurii proaspăt culeși, băutură consumată cu speranța de a aduce vigoare și noroc. Totodată, bătrânii urmăreau condițiile meteorologice din această zi pentru a anticipa evoluția sezonului: o vreme însorită promitea o toamnă blândă, în timp ce temperaturile scăzute indicau venirea grăbită a gerului.

Micșorarea treptată a duratei zilei survine pe fondul deplasării Terrei pe orbită, emisfera nordică fiind orientată din ce în ce mai puțin în direcția Soarelui, fenomen care continuă până la solstițiul din decembrie.