Friteuza cu aer cald a câștigat popularitate în ultimii ani ca o alternativă la metodele clasice de prăjire, promițând preparate crocante cu un consum redus de ulei și, implicit, un impact mai mic asupra sănătății. Studiile recente oferă o perspectivă clară asupra beneficiilor și limitărilor acestei tehnologii, în timp ce specialiștii în nutriție analizează efectele reale ale alimentelor gătite prin această metodă.
Friteuza cu aer cald utilizează un flux intens de aer fierbinte care circulă rapid în jurul alimentelor, asigurând o textură crocantă la exterior și fragedă în interior. Spre deosebire de prăjirea tradițională, care implică o cantitate considerabilă de ulei, acest dispozitiv necesită doar o linguriță de ulei sau chiar deloc.
În ciuda avantajelor, nu orice aliment preparat în air fryer este neapărat sănătos. Calitatea ingredientelor este esențială: utilizarea produselor ultra-procesate, cum ar fi șnițelele congelate sau cartofii prăjiți pre-condimentați, reduce semnificativ beneficiile metodei.
De asemenea, temperaturile prea ridicate pot conduce la arderea alimentelor și formarea compușilor toxici, similar cu alte metode de gătit la temperaturi înalte. Nu în ultimul rând, frecvența consumului trebuie moderată: „prăjirea sănătoasă” nu înseamnă consum zilnic de alimente crocante, indiferent de aparat.
Un studiu publicat în 2024 în Journal of Nutritional Science a urmărit două grupuri de persoane timp de șase luni: unul care a utilizat frecvent friteuza cu aer cald și altul care a continuat să gătească prin metode tradiționale (prăjit, copt, fiert). Cercetarea a evidențiat o scădere ușoară a colesterolului LDL („rău”) și a trigliceridelor în grupul care a folosit air fryer-ul, precum și o mai bună gestionare a greutății corporale.
Mai mult, s-a observat că utilizatorii friteuzelor cu aer cald sunt mai predispuși să gătească acasă decât să recurgă la fast-food, ceea ce reprezintă un avantaj suplimentar pentru sănătate.
Astfel, alimentele preparate în air fryer pot reprezenta o opțiune sănătoasă în cadrul unei alimentații echilibrate, cu condiția ca acestea să fie integrate într-un stil de viață responsabil și variat.
Dragoș Pătraru a remarcat rapidă adoptare a friteuzei cu aer cald în rândul românilor, care au perceput acest aparat ca o alternativă sănătoasă la prăjirea tradițională. El a comparat ritmul de vânzare al acestor dispozitive cu cel al tigăilor din supermarketurile anilor trecuți.
Cu toate acestea, Pătraru a atras atenția asupra unor studii care sugerează că utilizarea frecventă a air fryer-ului ar putea avea efecte mai dăunătoare decât prăjirea clasică. El a subliniat că impactul asupra sănătății depinde de mai mulți factori, precum frecvența utilizării și tipul aparatului folosit.
În concluzie, jurnalistul a afirmat că nu există un răspuns simplu privind sănătatea legată de folosirea friteuzei cu aer cald. Utilizarea ocazională, comparativ cu prăjirea tradițională, poate fi o alegere mai sănătoasă, însă consumul frecvent și prepararea alimentelor ultraprocesate în acest mod pot anula beneficiile potențiale.