Economistul Adrian Negrescu avertizează că România s-ar putea confrunta cu dificultăți de aprovizionare cu motorină dacă furnizorii se îndepărtează de piața locală și autoritățile adoptă măsuri care îi determină să vândă în pierdere. El invocă problemele de aprovizionare apărute în sudul Italiei, pe fondul protestelor transportatorilor și al blocajelor logistice.
În Italia, perturbarea transportului a afectat livrările de mărfuri și alimentarea unor stații, iar dificultățile s-au resimțit și în magazine și în alte sectoare dependente de transportul rutier. Negrescu spune că riscul pentru România ține nu doar de evoluția prețului petrolului, ci și de capacitatea de a asigura aprovizionarea într-o piață internațională tensionată.
Economistul susține că România intră în iarnă cu riscul de a rămâne fără motorină la pompă, nu din cauza epuizării petrolului la nivel mondial, ci pentru că furnizorii ar putea prioritiza piețele unde pot vinde fără pierderi și fără surprize.
Potrivit lui Negrescu, blocarea strâmtorii Ormuz a scos din piață o mare parte din oferta mondială de carburanți. El afirmă că Europa importa de acolo 5–10% din necesar, dar că efectele în lanț se resimt inclusiv în Statele Unite, și invocă avertismentul Agenției Internaționale a Energiei privind un posibil deficit global de motorină până în această perioadă a anului viitor. Economistul estimează că ar putea fi vorba despre o criză de cel puțin un an.
România are rafinării, însă, potrivit economistului, consumă mai multă motorină decât produce și depinde de importuri. El indică drept surse Statele Unite, principalul furnizor al Uniunii Europene, Kazahstanul, care ar fi urcat pe locul al doilea, depășind Norvegia, și zona Golfului.
Negrescu afirmă că rutele de transport sunt lungi sau expuse conflictelor, iar costurile cu transportul, asigurarea și personalul au crescut. În opinia sa, orice blocaj pe aceste rute se poate resimți rapid la pompă, iar o criză nu ar însemna neapărat dispariția completă a combustibilului, ci o aprovizionare mai dificilă, mai scumpă și mai vulnerabilă la întreruperi.
Economistul avertizează că plafonarea prețurilor sau limitarea marjelor comerciale ar putea afecta disponibilitatea motorinei dacă operatorii ajung să vândă în pierdere. El susține că, în Italia, sub presiunea Guvernului Meloni, rețelele Eni, IP, Q8 și Tamoil au plafonat voluntar prețul la 2,19 euro pe litru în aproximativ 10.000 de stații.
Potrivit lui Negrescu, cumpărătorii s-au îndreptat către prețul redus până la epuizarea stocurilor, iar benzinarii, care câștigau în mod obișnuit 3,5–4 cenți pe litru, au ajuns să piardă între 6 și 20 de cenți pe litru. El spune că măsurile trebuie concepute astfel încât să protejeze consumatorii fără să afecteze aprovizionarea.
Negrescu susține că o penurie de motorină, chiar și de câteva zile, ar putea afecta camioanele care aprovizionează magazinele, utilajele agricole și șantierele. În opinia sa, aceasta ar putea duce și la scumpiri în lanț pentru alimente și produse de bază, într-un moment în care inflația a început din nou să crească.
Ca măsuri de reducere a riscurilor, economistul propune contracte pe termen lung cu furnizori diversificați, stocuri de siguranță și coordonare permanentă cu operatorii din piață, atât pentru aprovizionarea rafinăriilor cu țiței, cât și pentru importurile de motorină.
El recomandă sprijin țintit pentru sectoarele cele mai expuse, în special transportatorii și fermierii, și reducerea taxelor și accizelor de-a lungul lanțului. Negrescu consideră că mecanismul de acciză dinamică, ajustat în funcție de cotațiile internaționale, trebuie păstrat și afirmă că renunțarea la impozitul minim pe cifra de afaceri din 2027 merge în direcția corectă, dar că sunt necesari și alți pași.
O altă propunere a economistului este ca România să colaboreze cu statele care cer Uniunii Europene relaxarea temporară a normelor care cresc costurile de rafinare. El susține că reducerea costurilor interne ar putea ajuta la atragerea unor volume sigure de combustibil.