Ajunul Bobotezei, sărbătorit pe 5 ianuarie, reprezintă una dintre cele mai importante momente ale calendarului popular românesc, marcând finalul ciclului celor 12 zile de sărbători de iarnă. Conform etnologului Antoaneta Olteanu în lucrarea „Calendarele poporului român”, această zi este caracterizată printr-o intensitate sacră deosebită, fiind marcată de numeroase ritualuri de protecție și prevestire.

O credință veche transmisă din generație în generație spune că în noaptea de Ajun cerurile se deschid, iar persoanele care reușesc să surprindă acest moment divin vor avea parte de îndeplinirea tuturor dorințelor de către Dumnezeu. Această noapte este considerată un prag spiritual în care barierele dintre lumea pământească și cea cerească dispar.

Din punct de vedere religios, 5 ianuarie este o zi de post negru sau aspru în tradiția ortodoxă. Se crede că persoanele care respectă acest post vor avea noroc pe parcursul întregului an 2026. În această zi, preoții merg prin parohii cu „Iordanul” pentru a sfinți casele credincioșilor, în timp ce la biserici se pregătește Crucea de gheață pentru slujba de sfințire a apei de a doua zi.

Tradițiile pentru aflarea ursitei ocupă un loc central în această zi. Fetele nemăritate obișnuiesc să pună un fir de busuioc sub pernă pentru a-și visa viitorul soț. Antoaneta Olteanu notează că, deși sub patronaj divin, multe practici sunt realizate „pe ascuns”, precum furtul busuiocului de la preot sau așezarea acestuia la streașina casei. Dacă a doua zi busuiocul este acoperit de chiciură, se spune că fata se va căsători cu un bărbat bogat.

Alte superstiții menționate de noutati.info includ colindul cu Kiraleisa pentru rodul pământului și purificarea animalelor. De asemenea, se consideră că persoanele care strănută în Ajunul Bobotezei vor fi sănătoase și norocoase tot anul, fiind ferite de boli.