Ziua de 5 ianuarie 2026 marchează Ajunul Bobotezei, o dată de o importanță majoră în calendarul ortodox, fiind considerată una dintre cele mai aspre zile de post din întregul an. Credincioșii se pregătesc astfel pentru marea sărbătoare a Botezului Domnului, respectând tradiția postului negru ca simbol al smereniei și purificării spirituale.

Conform publicației Creștinortodox, această rânduială datează din primele secole ale creștinismului. Postul negru din Ajunul Bobotezei are rădăcini adânci, fiind perioada în care, în secolele IV–VI, persoanele care urmau să fie botezate se pregăteau prin rugăciune pentru a primi taina sfântă și a se împărtăși ulterior.

Motivația religioasă a acestui sacrificiu este clară: „Postim pe 5 ianuarie pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfințită – Agheasma Mare și pentru a ne pregăti duhovnicește pentru sărbătoarea Botezului Domnului nostru Iisus Hristos.” Această zi face parte din categoria posturilor de o zi, alături de Înălțarea Sfintei Cruci și Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul.

Un element central al acestei zile este sfințirea apei, cunoscută sub numele de Agheasma Mare. Slujba se oficiază atât pe 5, cât și pe 6 ianuarie, de cele mai multe ori în exteriorul lăcașurilor de cult. Agheasma Mare se consumă pe nemâncate în perioada 6-14 ianuarie, iar în restul anului poate fi folosită doar cu binecuvântarea duhovnicului în cazuri de boală sau suferință.

În plan administrativ și bisericesc, preoții merg în Ajunul Bobotezei pe la casele enoriașilor pentru a sfinți gospodăriile. Potrivit informațiilor publicate de Redactia.ro, acest ritual este considerat un gest de protecție pentru familie și animale, simbolizând curățarea spațiului de locuit.

Tradițiile populare ocupă și ele un loc important, în special cele legate de aflarea ursitului. Fetele nemăritate obișnuiesc să ceară preotului o rămurică de busuioc sfințit pentru a o pune sub pernă, sperând că își vor visa viitorul soț. O altă datină presupune așezarea busuiocului la streașina casei; dacă acesta este acoperit de chiciură a doua zi, se crede că fata se va căsători cu un bărbat înstărit.

De asemenea, gospodarii urmăresc semnele naturii pentru a vedea cum va fi anul agricol. Dacă pomii sunt încărcați cu promoroacă în dimineața de Ajun, se anunță un an roditor. Masa de seară, similară cu cea de Crăciun, este sfințită de preot înainte ca membrii familiei să mănânce, iar o parte din bucate este oferită animalelor pentru a le proteja de boli.