Consiliul General al Municipiului București urmează să dezbată vineri un proiect care prevede eliminarea Voucherului Materna și suspendarea temporară a stimulentului pentru persoanele cu dizabilități, pe fondul restanțelor la plata ajutoarelor locale. La 31 iulie, acestea depășeau 650 de milioane de lei, potrivit datelor DGASMB, citate de Wowbiz.
Voucherul Materna a fost instituit în 2018, printr-o hotărâre a Consiliului General, și oferă femeilor însărcinate sprijin financiar pentru cheltuielile cu medicamentele și serviciile medicale. Proiectul aflat pe masa consilierilor prevede abrogarea programului, însă drepturile dobândite în baza HCGMB 120/2018 înainte de intrarea în vigoare a noii hotărâri ar urma să fie menținute.
Finanțarea acestor drepturi ar urma să provină din bugetul Capitalei și să fie gestionată de DGASMB, în limita creditelor bugetare aprobate anual. În forma actuală, voucherul este în valoare totală de 2.000 de lei și se acordă în două etape femeilor însărcinate care au cel puțin 18 ani.
Ajutorul poate fi folosit pentru plata medicamentelor și a serviciilor medicale. Veniturile solicitantei nu sunt verificate, dar aceasta trebuie să locuiască legal în București și să aibă domiciliul sau reședința în Capitală de cel puțin șase luni.
Programul generează costuri de aproximativ 24 de milioane de lei pe an. Documentul justificativ susține că, în contextul constrângerilor bugetare ale Bucureștiului, administrația locală nu mai poate susține această cheltuială, în condițiile în care DGASMB avea, la 31 iulie, restanțe de peste 650 de milioane de lei la plata stimulentelor locale.
Documentul mai motivează propunerea prin faptul că serviciile medicale prenatale vizate de Voucherul Materna sunt asigurate gratuit prin sistemul național de asigurări de sănătate tuturor femeilor gravide, indiferent dacă sunt asigurate sau nu. Potrivit proiectului, femeile însărcinate, inclusiv cele neasigurate, au dreptul la servicii decontate integral de CNAS.
Lista serviciilor menționate cuprinde consultații, analize, ecografii, servicii de urgență, spitalizare, tratamente și monitorizarea perioadei postnatale. Proiectul nu indică modificări ale acestui acces la servicii, ci propune renunțarea la ajutorul financiar acordat prin voucher.
O altă măsură propusă vizează stimulentul pentru persoanele cu dizabilități. Acordarea acestuia ar putea fi suspendată până la achitarea restanțelor DGASMB, măsura urmând să se aplice atât celor aproximativ 52.000 de beneficiari actuali, cât și eventualilor solicitanți noi.
Restanțele acumulate ar urma să fie plătite în continuare, în ordine cronologică, însă sprijinul pentru lunile următoare ar fi oprit temporar, pentru a împiedica apariția unor datorii suplimentare. Proiectul precizează că suspendarea s-ar aplica doar drepturilor lunare viitoare, adică obligațiilor de plată care s-ar naște după intrarea în vigoare a hotărârii.
Conform documentului, oprirea temporară a nașterii unor noi drepturi lunare ar permite direcționarea resurselor bugetare disponibile către achitarea obligațiilor existente. Drepturile lunare deja stabilite, dar neachitate, inclusiv întârzierile acumulate înainte de intrarea în vigoare a hotărârii, ar rămâne exigibile și ar urma să fie plătite eșalonat, în ordinea cronologică a lunilor de plată, din creditele bugetare aprobate anual.
Proiectul propune și schimbări ale stimulentului acordat la nașterea unui copil, inclusiv reducerea sumei de la 2.500 la 2.000 de lei. Sprijinul ar urma să fie acordat numai mamelor care se încadrează în categorii considerate vulnerabile.
Printre acestea sunt menționate mamele care beneficiază de una dintre componentele venitului minim de incluziune, stabilit prin dispoziție scrisă a primarului, în baza Legii nr. 196/2016, cu modificările și completările ulterioare. Lista include și mamele cu dizabilități, mamele minore și cele aflate temporar în situații critice de viață.
În această ultimă categorie intră, potrivit proiectului consultat de Buletin de București, victimele calamităților sau ale violenței domestice, precum și mamele aflate în situații deosebite de vulnerabilitate ori de risc, stabilite printr-o anchetă socială întocmită de autoritățile publice cu atribuții în asistență socială. Sunt incluse, de asemenea, mamele cetățeni străini sau apatride provenite din zone de conflict armat.
Stimulentul pentru nou-născuți, introdus în 2017, se acordă în prezent o singură dată, dacă unul dintre părinți are domiciliul sau reședința în București, copilul se naște într-o maternitate din Capitală, iar dosarul este depus în cel mult o lună de la naștere.
Conform noilor condiții propuse, ambii părinți ar trebui să aibă domiciliul în București de cel puțin 12 luni consecutive și să nu înregistreze datorii restante la bugetul local. În schimb, termenul pentru depunerea cererii ar urma să fie prelungit la trei luni de la nașterea copilului.