Sistemul de pensii din România are nevoie de noi reforme, iar una dintre cele mai importante schimbări ar trebui să vizeze creșterea vârstei de pensionare. Este semnalul transmis de fostul premier Ilie Bolojan, care susține că actualele reguli nu mai pot fi menținute pe termen lung și că România trebuie să încurajeze mai mult participarea la muncă.
După reforma pensiilor magistraților, Bolojan consideră că schimbările trebuie extinse și în alte domenii, în special acolo unde anumite categorii profesionale beneficiază de posibilitatea pensionării la vârste mult mai mici decât cele aplicate majorității angajaților.
Ilie Bolojan: „Nu ne mai putem pensiona la 48 de ani”
Fostul premier atrage atenția asupra diferențelor dintre România și alte economii europene sau asiatice în ceea ce privește durata vieții profesionale. Potrivit datelor invocate de acesta, un român lucrează, în medie, aproximativ 32 de ani, în timp ce în Europa perioada ajunge la 38-40 de ani, iar în Asia la aproximativ 45 de ani.
În opinia lui Bolojan, această diferență afectează competitivitatea economiei și pune presiune suplimentară asupra sistemului public de pensii.
„Poate nu sună bine ceea ce spun, dar vă rog să vă gândiți că noi lucrăm în economia românească, în perioada de viață activă, un român, 32 de ani, astea sunt datele. Europenii lucrează între 38 și 40 de ani, asiaticii, 45 de ani, în termeni de competitivitate.
Gândiți-vă că oricât ai gândi în termeni de tehnologie, în momentul în care nu mai ai un avantaj tehnologic, ceea ce Europa nu prea îl mai are, dacă nu vii cu măsuri care să încurajeze munca, să muncim mai mult, asta este situația. Domnule, nu ne mai putem pensiona, nu mai putem susține sisteme de pensionare la 48 de ani”, a declarat fostul premier.
Vârsta de pensionare ar trebui diferențiată în funcție de condițiile de muncă
Un alt punct important al propunerii vizează modul în care sunt stabilite regulile de pensionare pentru angajații din diferite categorii profesionale.
Ilie Bolojan susține că nu toate locurile de muncă presupun același nivel de risc și de solicitare fizică sau psihică. Din acest motiv, consideră că sistemul ar trebui să facă o diferență mai clară între persoanele care lucrează în condiții periculoase și cele care ocupă funcții în instituții cu activitate mai puțin solicitantă.
Fostul premier a oferit exemplul angajaților din structurile de ordine publică, făcând o comparație între jandarmii care intervin în situații tensionate și personalul care desfășoară activități de pază în instituții publice.
„Trebuie luate măsuri ca și în celelalte domenii și nu trebuie să fugim de asta. Trebuie crescută vârsta de pensionare, pentru că una este, iertați-mă, să fii la Jandarmerie, în Piața Victoriei, să se dea cu bucăți din caldarâm în tine și să stai cu țestoasele respective pe tine, și alta este să fii la sediul unei Curți de Conturi sau al unei instituții relativ liniștite, în pază, în reședințele de județ din România. Acolo poți să ieși la pensie la 65 de ani”, a explicat Bolojan.
Pensionarea la 65 de ani, posibilă pentru anumite categorii
Mesajul fostului premier este că pensionarea anticipată ar trebui corelată mai strict cu specificul activității desfășurate, iar angajații care nu sunt expuși unor riscuri deosebite ar putea lucra până la 65 de ani.
În schimb, pentru profesiile în care există riscuri reale, solicitare fizică ridicată sau expunere constantă la situații periculoase, regulile ar trebui să țină cont de aceste particularități.
Deocamdată, declarațiile lui Ilie Bolojan reprezintă o poziție privind direcția în care ar trebui reformat sistemul de pensii, nu anunțul unei noi măsuri legislative deja adoptate.
Cert este că tema vârstei de pensionare revine în centrul dezbaterii publice, iar eventualele schimbări ar putea avea consecințe importante pentru numeroase categorii de angajați din România.