Prețul gazelor naturale pe piața europeană a crescut cu 3,3%, până la 97,15 euro pe megawat-oră, luni, la ora 8:20 GMT, atingând cel mai ridicat nivel din decembrie 2022, potrivit informațiilor transmise de agenția Anadolu. În România, consumatorii casnici beneficiază de un mecanism de protecție a prețului până la 31 martie 2027, însă specialiștii din sector avertizează că, după expirarea acestuia, facturile s-ar putea dubla în anumite scenarii.
Creșterea cotațiilor are loc pe fondul tensiunilor geopolitice și al îngrijorărilor privind aprovizionarea cu energie. Escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu, războiul din Ucraina și riscurile asociate regiunii Mării Negre contribuie la incertitudine, iar livrările de gaze naturale lichefiate din Golful Persic sunt cu aproximativ 80% sub nivelul din anul precedent. Regiunea asigura anterior aproape 20% din oferta mondială.
Depozitele de gaze din Uniunea Europeană sunt umplute în proporție de aproximativ 74%, cel mai redus nivel pentru această perioadă din 2009 și sub mediile istorice, conform datelor Gas Infrastructure Europe. În Germania, rezervele reprezintă 61% din capacitatea totală de stocare.
Nivelul redus al rezervelor sporește vulnerabilitatea statelor europene în cazul întreruperii importurilor sau al unei ierni foarte reci. Specialiștii avertizează că menținerea tendinței de scumpire ar putea alimenta inflația și afecta competitivitatea economiei europene, deși gazele sunt încă mai ieftine decât în perioada de vârf a crizei energetice precedente.
În România, mecanismul actual de protecție a înlocuit plafonul de 0,31 lei/kWh, care a încetat să se aplice în martie 2026. Noul sistem stabilește prețul facturat în funcție de costul de achiziție a gazelor, componenta de furnizare, tarifele reglementate și taxe. Consumatorii achită valoarea mai mică dintre prețul din contract și cel rezultat din formula legală.
Astfel, creșterile de pe piețele europene nu se transferă automat și integral în facturile populației, dar influențează costurile de achiziție ale furnizorilor și ofertele viitoare. Valoarea facturilor din iarna 2026-2027 va depinde de consumul fiecărei gospodării, de condițiile contractuale și de aplicarea mecanismului.
După 31 martie 2027, eliminarea măsurii ar putea duce, în anumite scenarii, la dublarea prețului gazelor plătit de populație, avertizează specialiștii din sectorul energetic. Dublarea nu este inevitabilă: evoluția facturilor va depinde de prețurile angro, producția internă, ofertele furnizorilor și eventualele decizii legislative luate până atunci. În lipsa unor noi măsuri de sprijin, gospodăriile cu un consum ridicat pentru încălzire ar putea fi cele mai afectate.
România a devenit în 2024 cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană, depășind Olanda, iar poziția s-a consolidat în 2025. Producția națională s-a apropiat atunci de 357.500 de terajouli, adică aproximativ 30% din producția comunitară.
Începerea producției proiectului offshore Neptun Deep din Marea Neagră este prevăzută în prima jumătate a anului 2027. Totuși, producția internă ridicată nu garantează automat tarife mai mici pentru consumatori: potrivit datelor Eurostat pentru primul semestru din 2026, România ocupa locul al șaptelea în UE în clasamentul celor mai mici prețuri la gaze pentru populație, în timp ce Ungaria și Croația se situau pe primele poziții. Pentru consumatorii noncasnici, România se afla aproximativ pe locul 14 în clasamentul european al prețurilor finale, cu taxe și tarife incluse.
În lunile următoare, evoluția pieței europene va depinde de stabilitatea livrărilor internaționale, condițiile meteorologice și gestionarea rezervelor. Pentru România, producția internă și exploatarea resurselor din Marea Neagră ar putea contribui la securitatea energetică și la reducerea expunerii față de importuri, însă facturile vor fi influențate și de piața europeană, costurile de distribuție și politicile fiscale.