România va trece la ora de iarnă în noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026, când ceasurile vor fi date înapoi cu o oră. Schimbarea este asociată cu simptome temporare de adaptare, iar profesorul Alfredo Pontecorvi, șeful secției de Medicină Internă, Endocrinologie și Diabetologie de la Policlinico Gemelli din Roma, spune că, pe termen lung, nu par să existe probleme deosebite.
Potrivit materialului publicat de Policlinico Gemelli, Pontecorvi a explicat într-o intervenție la emisiunea Uno Mattina că eventualele efecte sunt de intensitate redusă și durează câteva zile, cât organismul se adaptează la noul orar. El a arătat că schimbarea orei poate necesita reglarea ceasului biologic, nu doar a celui de pe perete.
În noaptea de 24 spre 25 octombrie, România revine la ora standard a Europei de Est, UTC+2, de la UTC+3, folosit în perioada orei de vară. Ceasurile vor fi date înapoi de la ora 4:00 la ora 3:00, iar intervalul dintre 3:00 și 4:00 se va repeta; ziua de duminică va avea 25 de ore.
Majoritatea telefoanelor mobile, calculatoarelor și dispozitivelor conectate la internet își vor actualiza automat ora, însă ceasurile clasice și unele aparate electronice vor trebui reglate manual. După schimbare, lumina naturală va fi disponibilă mai devreme dimineața, iar soarele va apune mai devreme.
Printre simptomele frecvente în perioada de adaptare se numără dificultățile de adormire, somnolența și atenția redusă în timpul zilei, oboseala, iritabilitatea, durerile de cap și problemele de concentrare. Glanda pineală, care produce melatonina, poate avea nevoie de câteva zile pentru a se adapta, iar după-amiezile mai întunecate pot favoriza tulburarea afectivă sezonieră la persoanele predispuse.
Pontecorvi a menționat că unele studii au indicat o creștere a accidentelor cardiovasculare și cerebrovasculare în apropierea schimbării orei, dar că observațiile ar trebui confirmate pe un număr mai mare de cazuri. Pot apărea și variații hormonale ocazionale, mai ales ale cortizolului, care are un ritm circadian precis: nivelul este ridicat dimineața și scade mult noaptea.
Un studiu australian publicat în revista Chronobiology International a analizat 27.569 de probe de cortizol din sânge, prelucrate de un singur laborator mare în 13 ani. Pentru fiecare oră în plus cu care întârzia răsăritul, cortizolul median creștea cu 4,8%, iar cele mai mici valori au fost înregistrate vara, când soarele răsare cel mai devreme. Autorii au concluzionat că lumina este principalul reper al ritmului cortizolului și că acesta rezistă schimbărilor artificiale de oră.
Specialiștii recomandă mutarea treptată a orei de masă și de culcare cu 10–15 minute, cu câteva zile înainte de schimbare, și expunerea la lumină naturală dimineața. Recomandările includ carbohidrați complecși integrali la prânz, proteine ușor de digerat seara, evitarea meselor bogate și a alcoolului, renunțarea la telefon și tabletă cu cel puțin o oră înainte de somn și mișcare regulată; suplimentele cu melatonină, magneziu sau triptofan ar trebui luate doar la recomandarea medicului.
Potrivit materialului, regula europeană prevede schimbarea orei în ultima duminică din octombrie. Revenirea la ora standard a avut loc în 2025 pe 26 octombrie, iar în 2026 va avea loc pe 25 octombrie. Eliminarea schimbării sezoniere a fost discutată la nivelul Uniunii Europene, dar sistemul este încă în vigoare; următoarea schimbare este prevăzută în primăvara lui 2027, când ceasurile vor fi date înainte cu o oră.
Pontecorvi a invocat și cazul Spaniei, despre care a spus că trăiește practic tot anul cu ora de vară. Țara se află pe meridianul Greenwich, dar generalul Francisco Franco a adoptat în anii ’40 fusul orar al Italiei și al Europei Centrale; endocrinologul a afirmat că diferența de expunere la lumina soarelui nu pare să aibă un impact negativ asupra sănătății cetățenilor.
Potrivit Terna, operatorul rețelei electrice italiene, ora de vară a adus economii de aproximativ 2,3 miliarde de euro la facturi între 2004 și 2025. Societatea Italiană de Medicină a Mediului estimează că menținerea permanentă a orei de vară ar reduce consumul cu circa 720 de milioane de kWh pe an și emisiile de CO2 cu 200.000 de tone.