CRIME după apeluri la 112! Andreea, sfătuită să se împace cu bărbatul care a ucis-o

Intervențiile autorităților în două cazuri de femei ucise de parteneri, în Prahova și Teleorman, au fost marcate de lipsa unor măsuri de protecție și de deficiențe în gestionarea sesizărilor, potrivit unui reportaj al Știrilor PRO TV. Materialul prezintă cazul Andreei, de 22 de ani, ucisă în satul Șipotu, comuna Lipănești, și al Mihaelei, de 25 de ani, ucisă la 8 noiembrie 2025 în comuna Beciu.

Andreea era însărcinată și tocmai ieșise de la dispensar, însoțită de mama sa și de cei doi copii, pe care îi ținea de mână. Pe stradă, a fost atacată cu un topor de Marian, fostul partener de care voia să se despartă.

O vecină a susținut că bărbatul consuma alcool, o ducea în Germania pentru a cerși și folosea banii obținuți de aceasta. Corina Voicu a afirmat că violențele și deplasările repetate în străinătate erau cunoscute și a apreciat că obligarea femeii să cerșească, în beneficiul agresorului, reprezenta trafic de persoane.

Voicu a criticat faptul că situația nu ar fi fost recunoscută ca un posibil caz de trafic de persoane și că nu fusese sesizat un asemenea dosar. În opinia sa, exploatarea din mediul familial nu este identificată suficient de des ca infracțiune de trafic.

Potrivit reportajului, existaseră numeroase apeluri la 112 privind comportamentul violent, însă conducerea poliției din Lipănești recomandase împăcarea. Nu fusese emis un ordin de protecție, iar polițiștii care cunoșteau situația nu completaseră formularul obligatoriu de evaluare a riscului, necesar declanșării mecanismului de protecție.

Andreea Braga, reprezentanta Centrului Filia, organizație implicată în combaterea violenței de gen, a spus că poliția negase, la momentul respectiv, existența unei plângeri oficiale înregistrate. Ea a explicat că, mai ales în mediul rural, oamenii nu își cunosc suficient drepturile și nu știu că trebuie să primească un număr de înregistrare, deși prezentarea la secție pentru a reclama o agresiune înseamnă anunțarea autorităților.

Vecina victimei a relatat că poliția venise în dimineața crimei, fără să ia măsuri împotriva bărbatului. În opinia ei, intervenția atunci ar fi putut împiedica uciderea femeii.

După ce a lovit-o de mai multe ori cu toporul, Marian nu a sunat la 112, ci a mers să consume două beri și o vodcă mică, relatează sursa. Bărbatul, în vârstă de 37 de ani, a fost condamnat de Tribunalul Prahova la închisoare pe viață.

Comentând pedeapsa, Corina Voicu a susținut că, la 65 de ani, detenția pe viață se transformă în pedeapsa închisorii de 30 de ani. Ea a afirmat că o persoană încarcerată la 30 de ani pentru omor ar fi eliberată de drept la 65 de ani și a criticat raportarea executării unei asemenea sancțiuni la vârsta pensionării.

Cazul a fost urmat de proteste și de solicitări ale societății civile pentru dreptate și schimbări în sistem. Andreea Braga a apreciat că statul român reacționează la presiunea publică și după tragedii, în loc să le prevină.

Câteva zile mai târziu, de ziua Ministerului de Interne, președintele României a cerut măsuri urgente pentru protejarea victimelor împotriva abuzatorilor.

În Teleorman, Mihaela a fost ucisă de soțul ei cu 15 lovituri de cuțit, sub privirile fiului de trei ani. Femeia mai avea doi copii acasă și reclamase, cu șase săptămâni înainte, lipsirea de libertate și molestarea sexuală.

Instanța emisese un ordin de protecție pentru șase luni, însă agresorul rămăsese în libertate. Corina Voicu a relatat că femeia fusese luată cu forța, ținută în mașina agresorului și violată chiar în ziua judecării ordinului de protecție, care prelungea măsura provizorie.

Voicu a spus că, din informațiile pe care le avea din comunicatul Parchetului, cauza fusese clasată, precizând că nu cunoștea probele administrate atunci. Ea a subliniat că victima era în viață la momentul cercetărilor și a insistat asupra importanței acordării de încredere relatării acesteia.

Potrivit reportajului, Mihaela refuzase monitorizarea electronică deoarece nu i se explicase că brățara urma să fie purtată de agresor, nu de ea. Andreea Braga a afirmat că femeii îi era teamă că va fi pusă într-o situație umilitoare și a asociat acceptarea redusă a acestei măsuri cu lipsa unei comunicări publice la nivel național.

Cristina Chiriac, procurorul general al României, a subliniat obligația autorităților de a explica victimelor funcționarea dispozitivului și modul în care acesta poate împiedica apropierea agresorului. Ea a indicat un nivel de acceptare de 20% și a pus sub semnul întrebării cât de clar sunt informate femeile.

Andreea Braga a vorbit despre o acceptare a monitorizării electronice de către mai puțin de una din cinci persoane cu ordin de protecție provizoriu. Separat, ea a afirmat că numai una din două victime pentru care poliția constată un risc ridicat acceptă măsurile de protecție provizorie, precizând că victimele pot fi și bărbați și că lipsește o rețea de sprijin.

Tatăl Mihaelei a susținut că, atunci când suna la 112, era amenințat cu amendă și a apreciat că agresorul trebuia arestat anterior. Cu o zi înaintea crimei, bărbatul publicase amenințări online și afirmase că se întâlnise cu victima chiar în secția de poliție, întâlnire care, potrivit reportajului, nu apărea în evidențele poliției.

După crimă, au urmat destituiri, mustrări scrise și alte sancțiuni pentru polițiști. Benone Matei, șeful IGPR, a recunoscut că nu fuseseră îndeplinite toate activitățile obligatorii după emiterea ordinelor de protecție provizorie și că supravegherea ierarhică necesară gestionării cazului lipsise.

Cristina Chiriac a declarat că un control identificase deficiențe în instrumentarea dosarului și că Inspecția Judiciară fusese sesizată în legătură cu procurorul din Turnu Măgurele. Potrivit acesteia, sesizarea Parchetului a fost clasată deoarece procurorul era singur în unitatea respectivă, deficitul de personal din parchetele mici afectând prevenția și instrumentarea eficientă a dosarelor.

Reportajul arată că, din 2015 până la momentul realizării materialului, peste 500 de românce fuseseră ucise de parteneri sau foști parteneri. Sursa semnalează absența unui registru național al femicidului, lipsa unor cifre clare și faptul că legea invocată pentru prevenirea acestui fenomen nu este încă pe deplin aplicabilă.

Ecaterina Balica, de la Observatorul Român pentru Analiza și Prevenirea Omorurilor, a explicat că legea era necesară pentru a oferi instrumente de prevenire a femicidului. Ea a spus că acceptarea ideii că un omor poate fi prevenit a fost dificilă inclusiv pentru unii profesioniști.

Observatorul Român pentru Analiza și Prevenirea Omorurilor, ORAPO, este o structură de cercetare din cadrul Academiei Române, care ar trebui să prelucreze date provenite de la poliție, parchete și Ministerul Justiției. Cristina Chiriac a afirmat că nu existase o preocupare pentru colectarea unitară a informațiilor și că reunirea datelor deținute separat de instituții ar permite analizarea violenței domestice, a femicidului și a altor forme de violență.

Potrivit Ecaterinei Balica, datele Eurostat indică, de două decenii, o rată a omorurilor cu victime femei în România peste media europeană. Ea a precizat că definițiile internaționale ale femicidului includ victime de sex feminin de la naștere până la 100 de ani, în timp ce datele strânse în prezent de diverse instituții, ONG-uri și inițiative cetățenești nu includ, de exemplu, victimele cu vârste între 0 și 18 ani.

Acest articol este bazat pe informații din presa națională și internațională și poate fi redactat cu ajutorul AI. Dacă vezi o eroare apasa mai jos pe Raportează articol.
Etichete:

Raportează articolul

CRIME după apeluri la 112! Andreea, sfătuită să se împace cu bărbatul care a ucis-o

Care e problema?
0/2000

Raportul ajunge doar la redacție. Nu publicăm numele tău și nu îl folosim în alt scop.

© 2025-2026 Editorial.ro