Guvernul României a demarat în 2024 o reformă amplă a companiilor de stat, concentrându-se în special pe sectorul transporturilor, cu scopul de a crește eficiența și a reduce povara bugetară generată de pierderile din aceste entități. Măsurile anunțate includ restructurări, plafonări salariale și comasări instituționale, într-un efort de modernizare administrativă și optimizare economică.
Inițiativa guvernamentală, coordonată de vicepremierul Dragoș Anastasiu, urmărește să optimizeze funcționarea companiilor publice, reducând costurile și dependența acestora de subvențiile bugetare. Sectorul transporturilor este prioritar în planul de restructurare, fiind domeniul cel mai afectat de pierderi financiare semnificative și de o administrare considerată ineficientă.
Premierul Ilie Bolojan a evidențiat situația complicată a unor companii majore, precum CFR: „Mă gândesc, de exemplu, la CFR. La societățile care beneficiază de subvenții sau la Metrorex. CFR Călători din total cifra de afaceri are 80% asigurată din subvenții și doar 20% din veniturile proprii”.
Acest aspect subliniază dependența ridicată față de finanțarea publică și necesitatea creșterii eficienței economice. Totuși, schimbările vor fi implementate gradual, având în vedere complexitatea situației. În acest sens, Ionuț Savoiu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a declarat: „Ce facem? Ridicăm prețul la bilete până atingem pragul de rentabilitate sau continuăm să operăm cu subvenție pentru a asigura un serviciu social? Nu se poate peste noapte, cu bagheta magică, să schimbăm această realitate în care suntem”.
Guvernul a anunțat o serie de intervenții menite să reducă costurile și să îmbunătățească administrarea companiilor de stat:
Aceste măsuri vin în contextul în care unele companii, precum CFR Călători și CFR Marfă, sunt printre cei mai mari datornici la bugetul de stat, cu sume cuprinse între 1 și 1,5 miliarde de lei.
Reprezentanții Autorității pentru Reforma Feroviară (ARF) au exprimat nemulțumiri față de deciziile luate unilateral de conducerea CFR Călători. Mihai Barbu, președintele ARF, a afirmat: „CFR Călători a luat decizia unilaterală, fără să aibă aprobarea ARF, să oprească anul ăsta 200 de trenuri. Ceea ce a însemnat aproape 3 milioane de kilometri mai puţini. Păi cu trei milioane de kilometri mai puţini vrei subvenţie mai mare?”
Mai mult, conducerea companiei și-a majorat salariile semnificativ: „Membrii conducerii CFR Călători și-au majorat salariul cu până la 32.000 de lei fiecare, adică peste 6.000 de euro net”, a adăugat Mihai Barbu.
Metrorex este, de asemenea, o țintă a reformei, în special din cauza acordării unui „spor de metrou” tuturor angajaților, indiferent de responsabilitățile specifice fiecăruia. Marian Artimon, reprezentant sindical al Metrorex, explică: „Sporul de metrou – subliniem – este spor de metrou, nu este spor strict de subteran. De aceea, cei care lucrează în Ministerul Transporturilor au 20%, iar cei care lucrează în subteran au 40%. Ține de responsabilități în siguranța circulației”.
Guvernanții consideră aceste beneficii ca fiind costuri excesive, în condițiile în care Metrorex înregistrează pierderi importante și depinde de subvenții.
În vederea reducerii cheltuielilor administrative, Executivul analizează posibilitatea comasării unor organisme publice. O variantă aflată în discuție este unificarea Autorității Rutiere Române cu Inspectoratul pentru Control în Transport Rutier.
Aceste măsuri fac parte dintr-un program complex menit să modernizeze administrația companiilor publice, să elimine risipa de resurse și să restabilească încrederea cetățenilor în instituțiile statului.
Deși autoritățile promit o eficientizare reală și o reducere a costurilor, sindicatele și angajații companiilor vizate privesc cu îngrijorare aceste măsuri, având în vedere riscul generării de tensiuni și proteste ca urmare a reducerilor de personal, plafonării indemnizațiilor și comasărilor instituționale.
Guvernul subliniază însă că, fără aceste reforme, România nu va putea susține pe termen lung companii cu performanțe economice slabe, pierderi constante și salarii considerate nejustificat de mari. Implementarea reformelor va fi monitorizată atent în perioada următoare.
Reorganizarea companiilor de stat reprezintă una dintre cele mai ambițioase inițiative guvernamentale recente, iar succesul său depinde atât de voința politică, cât și de capacitatea instituțiilor implicate de a rezista presiunilor interne.