Prepararea unui gem de kiwi reprezintă o opțiune accesibilă și rapidă pentru iubitorii de deserturi făcute în casă, iar adăugarea semințelor de chia oferă o consistență optimă fără a fi nevoie de proceduri complicate sau de aditivi sintetici. Potrivit informațiilor publicate de Știrile ProTV, elementul esențial este alegerea unor fructe bine coapte, care cedează ușor la o apăsare delicată, fără a fi totuși excesiv de moi.
Rețeta de bază solicită kiwi curățat și tăiat mărunt ori pasat, un agent de îndulcire, zeamă proaspătă de lămâie sau lime și un ingredient coagulant, cum ar fi pectina, fructele bogate în pectină sau semințele de chia. În variantele clasice, zahărul interacționează cu aciditatea și pectina pentru a asigura legarea compoziției. Întrucât fructul de kiwi conține natural cantități reduse de pectină, unele formule menite conservării apelează la suc de ananas neîndulcit, zahăr și pectină comercială pentru trei căni de kiwi tocat, arată datele Extension.oregonstate.edu.
Pectina din comerț poate fi substituită cu fructe bogate în mod natural în acest compus. De pildă, o alternativă eficientă combină șase fructe de kiwi, două mere din soiul Granny Smith, zeama de la două lime și 250 de grame de zahăr, merele având rolul direct de a oferi textura gelificată specifică.
Sucul citricelor are menirea de a echilibra gustul intens de dulce și de a evidenția notele acrișoare. În formulele clasice, aciditatea stimulează formarea gelului de pectină, în timp ce la rețeta cu semințe de chia lămâia intervine doar la nivel de aromă, procesul de legare fiind realizat de semințe.
Pentru o versiune rapidă păstrată la rece, sunt suficiente două căni de fructe mărunțite, două linguri de semințe de chia, una sau două linguri de suc proaspăt de lămâie și între una și două linguri de îndulcitor, precum mierea, siropul de arțar, nectarul de agave sau zahărul. Semințele de chia pot absorbi de până la zece ori greutatea lor în lichid, datorită conținutului de fibre solubile și mucilagiu, acționând ca un agent natural de densificare în doar câteva minute.
Această metodă permite reducerea semnificativă a cantității de îndulcitor sau chiar eliminarea completă a acestuia dacă fructele sunt foarte dulci, păstrând aroma nativă a fructului de kiwi. În plus, două linguri de semințe de chia (aproximativ 28 de grame) aduc un aport nutrițional valoros: circa 11 grame de fibre, proteine, minerale precum calciu și fosfor, dar și acizi grași omega-3 de tip acid alfa-linolenic.
Gătirea gemului cu chia durează între 5 și 10 minute la foc mediu, până când kiwiul se înmoaie și eliberează suc. Fructele se zdrobesc după preferință, vasul se îndepărtează de pe foc, se încorporează citricele și îndulcitorul, iar la final se adaugă semințele. După un repaus de cinci minute compoziția începe să se denseze, continuând să capete fermitate pe parcursul răcirii la frigider. Dacă este necesară o textură mai legată, se mai poate încorpora câte o linguriță de semințe.
Textura finală a gemului cu chia este diferită de cea tradițională, semănând mai mult cu un sos consistent de fructe decât cu o dulceață gelificată rigidă. Semințele rămân vizibile, însă amestecul poate fi pasat la blender parțial sau total pentru a deveni fin.
În cazul formulelor tradiționale cu pectină, compoziția cu zahăr se clocotește puternic timp de un minut, amestecând continuu. Nivelul optim de fierbere se poate determina cu testul farfuriei răcite la congelator, menționat de BBCgoodfood, unde gemul picurat trebuie să se încrețească la atingere, sau prin măsurarea temperaturii cu un termometru alimentar până la 104-105 grade Celsius.
Gemul preparat cu semințe de chia se conservă exclusiv la frigider, unde rezistă aproximativ trei săptămâni, sau la congelator în recipiente adecvate, nefiind recomandat pentru depozitarea pe termen lung în cămară. Pentru rezervele destinate iernii se utilizează exclusiv rețete tradiționale cu pectină, ambalate în borcane sterilizate cu spațiu liber de 6 milimetri până la margine, procesate circa 10 minute în baie de apă clocotită la altitudini de până la 300 de metri, scăzute lent și verificate prin apăsarea capacului după o perioadă de 12-24 de ore.