Miercuri, 8 iulie 2026, în calendarul ortodox este sărbătoare cu cruce albastră, zi în care Biserica Ortodoxă îi cinstește pe Sfinții Mucenici Epictet și Astion. Cei doi sunt considerați cei mai vechi martiri atestați pe teritoriul țării noastre, potrivit izvoarelor aghiografice. Sfinții Epictet și Astion au pătimit în anul 290, în timpul persecuțiilor împotriva creștinilor din vremea împăratului Dioclețian și au primit moarte martirică în cetatea Halmyris, o veche cetate creștină aflată pe malul Dunării, cunoscută în Antichitate sub numele de Almyra.
Sfântul Epictet era originar din părțile Răsăritului și a primit harul preoției devenind cunoscut pentru darul vindecării orbilor, ologilor și al celor demonizați, iar Sfântul Astion era nepotul senatorului roman Iulian. Acesta s-a convertit la creștinism după întâlnirea cu preotul Epictet și l-a însoțit în cetatea Halmyris și potrivit crestinortodox.ro și Astion a primit darul facerii de minuni, vindecând un om demonizat și un altul care căzuse de la înălțime și era aproape de moarte.
La acea vreme, comandantul Latronianus a aflat că cei doi îi îndemnau pe oameni să renunțe la cinstirea zeilor și să primească credința creștină și din ordinul acestuia, Epictet și Astion au fost arestați și întemnițați.
Cei doi nu și-au dezvăluit rudele sau locul nașterii, mărturisind doar că sunt creștini. Au fost supuși mai multor chinuri, însă au rămas nevătămați, iar după aceste încercări, comandantul a poruncit să nu primească hrană și apă timp de 30 de zile, însă nici această pedeapsă nu i-a făcut să renunțe la credință.
Văzând că nu îi poate învinge, Latronianus a ordonat ca celor doi sfinți să li se taie capul. Astfel, la 8 iulie a fost executat mai întâi Astion, iar apoi preotul Epictet. Se spune că trupurile lor erau „albe ca zăpada”, iar cei care se atingeau de ele primeau vindecare de orice boală. După Edictul de la Milan din anul 313, moaștele Sfinților Epictet și Astion au fost așezate în cripta bazilicii episcopale din Halmyris și au rămas necunoscute până la 15 august 2001, când au fost descoperite și depuse în Catedrala Arhiepiscopală din Constanța.
Conducătorul echipei de arheologi, Mihail Zahariade, cercetător științific principal la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București, a descris momentul descoperirii:
„Șantierul arheologic de la Halmyris a fost deschis în 1981, dar primele elemente ale bazilicii le-am descoperit în anul 2000. Atunci ne aflam spre sfârșitul campaniei, când nu mai aveam timp și bani, astfel că săpăturile au fost continuate anul viitor, la sfârșitul lunii iulie. Am decis împreună cu soția mea, Ileana-Ildiko, restauratoare la Muzeul Național de Istorie a României, să fac săpături nu la suprafață, ci să fac o secțiune, căci bănuiam că vor fi acolo sfinte moaște, că ruinele cetății sunt cele ale vechiului Halmyris și că aici sunt Epictet și Astion.
Am făcut săpături în prima zi, în a doua zi și așa mai departe. În ziua de 15 august au apărut primele elemente ale criptei martirice. Nu mi-a venit să cred! Am văzut cripta, care trebuia să fie una boltită, dar totul era prăbușit din cauza invaziilor barbare care au jefuit și distrus bazilici și numeroase orașe din Dobrogea și din sudul Dunării. După ce am curățat, am văzut paturile și inscripția pictată de pe peretele estic al criptei, pe care se puteau descifra câteva cuvinte în limba greacă, precum «martirii lui Hr» de două ori, «Asto», iar puțin mai departe litera «n» și primele litere ale verbului «ibrio», care înseamnă «a lovi», ceea ce dovedește foarte clar că aici a avut loc un act martiric.”
În prezent, moaștele Sfinților Epictet și Astion se află la Mănăstirea Halmyris, iar în Catedrala Arhiepiscopală din Constanța au rămas doar câteva părticele din sfintele moaște.
„ Sfintilor Mucenici Epictet si Astion, cautati acum spre noi, cei ce cu umilinta cadem inaintea sfintei voastre icoane si cinstim sfintele voastre moaste si ca unii ce v-ati invrednicit de mare cinste inaintea Atotputernicului Dumnezeu, rugati-va Acestuia sa ne izbaveasca de toate necazurile si primejdiile si sa dea iertare de pacate sufletelor noastre. Si ca cei ce sunteti podoaba si ocrotitorii tinutului Dobrogei, impreuna cu sfintii martiri Zotic Atal, Camasie si Filip, purtati de grija multimii credinciosilor ce va aduc voua cinstire.
Primiti acum prinosul nostru de dragoste, lauda si multumire catre milostivul Dumnezeu si prin darul celui Atotputernic, vindecati bolile noastre sufletesti si trupesti, dupa cum ati vindecat si copila acelui mare dregator. Si precum in timpul vietii voastre multime de oameni ati vindecat, asemenea vindecati si sufletele noastre cele asuprite de patimi si dureri. Si dupa cum prin viata curata, credinta si sfanta nevointa, ati biruit puterea vrajmasilor diavoli si ati castigat mila Dumnezeului nostru Celui in Treime slavit, asa si pe noi intariti-ne in credinta si ajutati-ne sa fim biruitori in lupta cu pacatul, spre castigarea virtutilor in locasurile ceresti. Ca impreuna cu voi sa cantam lui Hristos Dumnezeu in Imparatia cea fara de sfarsit, ca Lui I se cuvine toata slava, cinstea si inchinaciunea, impreuna cu Cel fara de inceput al Lui Parinte si cu Preasfantul si Bunul si de viata Facatorul Lui Duh, acum si pururea si in vecii vecilor.”
Tot în ziua de 8 iulie sunt pomeniți și Sfântul Mare Mucenic Procopie, Sfânta Teodosia, mama Sfântului Procopie, Sfinții doi tribuni Antioh și Nicostrat, Sfântul Mucenic Avda, Sfântul Teofil și Sfântul Mucenic Anastasie din Ioanina.