Biserica sărbătorește pe data de 24 iunie Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, eveniment care, alături de Nașterea Domnului și Nașterea Maicii Domnului, completează cele trei celebrări ale nașterii din calendarul liturgic. Supranumit Înaintemergătorul, Sfântul Ioan a fost ales înainte de venirea sa pe lume pentru a pregăti calea lui Iisus Hristos, fiind o figură centrală în istoria mântuirii.
Conform scrierilor biblice, nașterea sa a reprezentat o minune. Părinții săi, preotul Zaharia și Elisabeta, erau înaintați în vârstă și nu mai sperau la un urmaș. Arhanghelul Gavriil i-a vestit lui Zaharia că va avea un fiu, însă, pentru că acesta a fost neîncrezător, a rămas mut până în ziua în care copilul a fost numit Ioan. Se crede că sfântul s-a născut în localitatea Ain-Karim, lângă Ierusalim, iar după această etapă, Scriptura nu mai oferă detalii până la retragerea sa în pustiul Iudeii. În jurul anului 27 d.Hr., la vârsta de 30 de ani, Ioan a început să predice pocăința pe malul Iordanului, pregătind poporul pentru venirea lui Mesia.
Sfântul Ioan Botezătorul l-a recunoscut pe Hristos și l-a botezat în apa Iordanului, moment în care i-a îndemnat pe ucenicii săi să îl urmeze pe „Mielul lui Dumnezeu”. Această zi are o importanță deosebită pentru persoanele care își doresc copii, fiind marcată de rugăciuni intense pentru fertilitate și sănătate.
În tradiția românească, sărbătoarea de pe 24 iunie este marcată de numeroase obiceiuri menționate de Cancan.ro. Credincioșii participă la Sfânta Liturghie, oferă de pomană fructe și colaci sfințiți și întocmesc pomelnice pentru sănătatea celor vii și pomenirea celor adormiți. Sfântul este considerat și un protector al bolnavilor, fiind ziua în care se rostesc rugăciuni speciale pentru vindecare.
Există și interdicții stricte în această zi de sărbătoare cu cruce roșie. Este interzis consumul fructelor înainte ca acestea să fie date de pomană la biserică. De asemenea, tradiția populară interzice muncile în gospodărie, spălatul rufelor, cusutul sau lucrul la câmp, considerându-se că nerespectarea acestora atrage lipsa sporului. Totodată, se spune că nu este bine să fie tăiate florile, pentru a nu mânia Sânzienele, spirite despre care se crede că aduc boli sau necazuri dacă sunt ofensate.
O tradiție centrală, păstrată încă în multe zone rurale, este cea legată de măritiș. În noaptea de 23 spre 24 iunie, fetele necăsătorite își pun busuioc sub pernă, sperând să își vadă viitorul soț în vis.
Se consideră că în această noapte magică bariera dintre lumea reală și cea spirituală este mai fragilă, iar visele devin premonitorii. Pe lângă busuioc, se mai obișnuiește culegerea plantelor medicinale precum pelinul, teiul sau sânziana, despre care se crede că au puteri tămăduitoare maxime în acest moment. Fetele împletesc cununi din flori de sânziană, pe care le poartă pe cap sau le așază la ferestre pentru a aduce noroc și protecție locuinței. Conform portalului baptistines, activitatea publică a lui Ioan a fost una extrem de influentă, atrăgând mulțimi impresionante prin mesajul său despre apropierea Împărăției Cerurilor.