Păstrarea carnetului de muncă rămâne o prioritate pentru angajații români, chiar și în era digitalizării, acest document fiind piesa centrală în procesul de stabilire a drepturilor bănești la finalul carierei. Deși în prezent evidențele sunt informatizate, pentru perioadele de activitate anterioare acestor sisteme, carnetul de muncă reprezintă singura dovadă oficială a vechimii, a funcțiilor deținute și a parcursului profesional, notează publicația Redactia.ro.
Absența sau deteriorarea acestui act poate genera complicații majore în momentul depunerii dosarului de pensionare, ducând frecvent la amânarea plății drepturilor cuvenite sau la un calcul eronat al acestora. Documentul conține informații istorice despre data începerii activității, unitățile angajatoare, dar și mențiuni privind eventualele modificări salariale sau perioade de întrerupere a contractului.
Pentru persoanele cărora le lipsesc pagini din carnet sau care au pierdut documentul original, recuperarea datelor este anevoioasă. În astfel de situații, este necesară solicitarea unor adeverințe de la foștii angajatori. Dacă firmele respective s-au desființat, pensionarii trebuie să identifice deținătorii actuali ai arhivelor, proces care poate dura luni de zile și care necesită interogarea Registrului Comerțului sau a Inspectoratelor Teritoriale de Muncă.
Pe lângă vechimea standard, calculul pensiei este influențat semnificativ de sporuri și condiții speciale de muncă. Românii care au lucrat în fostele grupe I și II, care au efectuat ore de noapte sau au beneficiat de sporuri permanente, trebuie să dețină documente justificative clare. Fără aceste dovezi, perioadele respective pot fi ignorate la stabilirea cuantumului pensiei.
Specialiștii recomandă verificarea amănunțită a dosarului personal cu mult timp înainte de împlinirea vârstei de pensionare. Este esențial ca datele să fie lizibile, iar succesiunea cronologică a locurilor de muncă să fie completă. Pe lângă carnetul de muncă, este indicată păstrarea contractelor individuale, a actelor adiționale și a deciziilor de încetare a activității, acestea servind drept mijloace suplimentare de probă.
Organizarea documentelor într-un mod riguros poate preveni blocajele administrative. Orice neconcordanță între numele din acte și cel din actul de identitate sau erorile de datare trebuie remediate prin solicitarea unor rectificări de la entitățile emitente, înainte de interacțiunea cu reprezentanții Casei de Pensii.