Moștenirea rămâne unul dintre principalele motive de discordie în familiile din România, în special în cazul celor recompuse, unde apar copii din mai multe căsătorii sau frați vitregi. Deși legislația în vigoare în anul 2026 stabilește reguli stricte prin Codul Civil, procesul de succesiune este adesea marcat de confuzii și tensiuni între rude.
Conform reglementărilor actuale, legea nu face nicio distincție între copiii biologici proveniți din relații diferite. Mulți cetățeni descoperă abia în fața notarului că toți descendenții recunoscuți legal au drepturi identice, indiferent dacă părinții au fost căsătoriți sau dacă fiii și fiicele provin din mariaje anterioare. În acest context, disputele apar frecvent atunci când există testamente care încearcă să favorizeze un singur moștenitor sau când anumite bunuri nu sunt incluse în masa succesorală.
În termeni juridici, noțiunea de „frate vitreg” se referă la copiii care au un singur părinte comun. Potrivit Redactia.ro, drepturile succesorale sunt aceleași pentru toți acești descendenți. De exemplu, în situația în care un tată are trei copii din două relații diferite, bunurile acestuia vor fi distribuite în mod egal între aceștia, condiția fiind ca filiația să fie recunoscută oficial.
Prezența unui soț supraviețuitor modifică modul de calcul al cotelor succesorale. În România anului 2026, soțul supraviețuitor moștenește un sfert (25%) din averea defunctului, în timp ce restul de trei sferturi (75%) se împarte egal între copii. Este esențial de înțeles că, înainte de a se stabili moștenirea propriu-zisă, se separă partea din bunurile comune care îi revine deja soțului supraviețuitor prin regimul matrimonial.
În ceea ce privește testamentele, acestea nu îi pot priva complet de avere pe „moștenitorii rezervatari”. Copiii și soțul supraviețuitor au dreptul legal la o rezervă succesorală, ceea ce înseamnă că un părinte nu poate decide prin testament să își dezmoștenească total restul copiilor în favoarea unuia singur. Dacă o astfel de clauză este introdusă, persoanele lezate pot solicita în instanță partea minimă garantată de lege.
Statutul copiilor adoptați este identic cu cel al copiilor biologici în procesul de succesiune. Adopția legală creează legături de filiație depline, astfel că fiul sau fiica adoptată va moșteni părinții adoptivi la fel ca orice alt descendent. Totuși, în cazul copiilor nerecunoscuți la naștere, aceștia nu au acces automat la moștenire decât dacă paternitatea este stabilită ulterior, fie prin recunoaștere voluntară, fie prin sentință judecătorească obținută în urma unor expertize ADN.
Conflictele majore apar de regulă la împărțirea bunurilor imobile, atunci când moștenitorii au viziuni diferite asupra păstrării sau vânzării acestora. În lipsa unui acord la notar, singura cale de soluționare rămâne partajul judiciar, unde instanța poate decide chiar vânzarea forțată a bunurilor pentru lichidarea banilor.
Pentru a demara procedura de succesiune în 2026, sunt necesare documente precum certificatul de deces, actele de identitate ale moștenitorilor, certificatele de naștere și căsătorie, actele de proprietate, eventualele testamente și certificatele fiscale. Specialiștii avertizează că lipsa unor discuții clare și a unor documente bine întocmite din timpul vieții poate transforma succesiunea într-un proces juridic de lungă durată pentru familiile extinse.