Duminică, orașul Iași a fost gazda unui eveniment cu o puternică încărcătură spirituală: proclamarea locală a canonizării Sfintei Mărturisitoare Blandina. Ceremonia, descrisă de participanți ca fiind un moment istoric pentru Biserica Ortodoxă Română, a inclus așezarea raclei cu sfintele moaște în incinta Catedralei Mitropolitane, unde credincioșii se pot închina de acum înainte.
Conform publicației ActiveNews, Patriarhul Daniel a transmis un mesaj prin care a omagiat figura acestei femei curajoase, care a supraviețuit ororilor sistemului concentraționar comunist. „Cu aleasă bucurie și evlavie cinstim astăzi chipul luminos al Sfintei Mărturisitoare Blandina de la Iași, care a strălucit ca o făclie nestinsă de Înviere în noaptea cea adâncă a întunericului comunist”, a punctat Patriarhul, subliniind puterea rugăciunii acesteia.
Sfânta Blandina a cunoscut calvarul deportării în Siberia, călătorind săptămâni întregi în condiții inumane în vagoane de marfă. Ajunsă în orașul Kazan, a fost închisă într-o catedrală transformată în temniță de către regimul ateu. Mesajul Patriarhului a reamintit condițiile extreme îndurate: hrană insuficientă, umilințe zilnice și celule suprapopulate. Într-o astfel de noapte de suferință, sfintei i s-ar fi arătat Iisus Hristos, oferindu-i puterea de a rezista.
În lagărul Orlovo-Rozovo, ea a întâlnit o comunitate de maici închise pentru credință, alături de care a transformat locul de detenție într-un spațiu de rugăciune. O realizare remarcabilă din acea perioadă a fost botezarea în secret a 35 de copii din creșa lagărului, o acțiune riscantă pe care a îndeplinit-o în lipsa preoților. Tot în Siberia a primit vestea morții soțului ei, Gheorghe, decedat la 27 mai 1943, moment în care a jurat să își dedice restul vieții exclusiv credinței.
După 15 ani de lagăr, revenită în Iași, Sfânta Blandina și-a petrecut restul zilelor în slujba Catedralei Mitropolitane. Deși a fost alungată din casa fiului său, ea a continuat să curețe zilnic lăcașul de cult și să ajute săracii. Patriarhul Daniel a relatat și un episod de dârzenie morală: sfânta și-a mustrat propriul fiu, aflat într-o funcție importantă, pentru nedreptățile comise împotriva subalternilor săi.
Pasiunea ei pentru textele sacre s-a manifestat prin copierea manuală și traducerea acatistelor, într-o vreme în care cărțile religioase erau interzise. Viața sa a fost marcată de relatări despre minuni și vindecări, inclusiv depășirea unor diagnostice de cancer. Blandina a trecut la cele veșnice pe 24 mai 1971, dorința sa de a fi înmormântată în perioada pascală fiind îndeplinită.
La finalul slujbei, Mitropolitul Teofan al Moldovei și Bucovinei a subliniat importanța acestui dar spiritual pentru regiunea Moldovei și a mulțumit tuturor celor implicați în procesul de canonizare, care va fi finalizat oficial în anul 2025. „Sfânta Mărturisitoare Blandina a fost binecuvântarea Lui Dumnezeu pentru partea de pământ românesc atât de zbuciumată, Basarabia, prin ea a fost binecuvântată și îndepărtata Siberie, capitala României și, în cele din urmă, Iașul”, a declarat IPS Teofan.
Ierarhul a adus mulțumiri speciale familiei preotului Mircea Stoleriu, care a găzduit-o pe sfântă timp de 15 ani în propria locuință, dar și autorităților locale și reprezentanților din Republica Moldova prezenți la eveniment. Sfintele moaște au fost așezate în apropierea raclei Sfintei Parascheva, oferind pelerinilor un nou punct de sprijin duhovnicesc în inima Iașului.